Infiintare S.R.L. Bucuresti

Conform avocatnet.ro, pe parcursul activităţii şi existenţei unei societăţi, în actul constitutiv al acesteia pot interveni numeroase schimbări, iar toate modificările trebuie consemnate la Registrul Comerţului. Printre cele mai frecvente menţiuni pe care le fac firmele se numără modificarea obiectului de activitate, prelungirea valabilităţii sediului social, prelungirea duratei de funcţionare a companiilor sau majorarea capitalului social al entităţilor.

Pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), la secţiunea Menţiuni – persoane juridice, regăsim peste 20 de astfel de modificări ce pot apărea pe parcursul existenţei unei firme.

Totuşi, există câteva schimbări întâlnite frecvent, cum ar fi cele ce privesc obiectul de activitate al companiei, sediul social al acesteia, durata de funcţionare a firmei sau majorarea capitalului social. Pentru a înregistra aceste menţiuni la Registrul Comerţului, trebuie să urmaţi anumiţi paşi şi să completaţi o serie de documente, pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

Cum se modifică obiectul de activitate al unei firme

Potrivit actului normativ care guvernează activitatea firmelor din România, respectiv Legea societăţilor nr. 31/1990, o firmă poate avea un singur obiect principal de activitate, căruia îi corespunde un singur cod CAEN. În plus, acesta este declarat, obligatoriu, la constituire, fiind prevăzut în actul constitutiv sau statut şi înscris în certificatul de înregistrare.

Astfel, actul constitutiv al unei societăţi trebuie să cuprindă, printre altele, şi obiectul de activitate al acesteia, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale. În ceea ce priveşte numărul de obiecte secundare de activitate, legislaţia nu prevede vreo limitare în acest sens.

După ce domeniile de activitate sunt declarate, acestea pot fi modificate pe parcurs, iar în acest sens, trebuie îndeplinite o serie de formalități la Registrul Comerțului. Mai exact, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul ONRC, pentru înregistrarea mențiunilor privind modificarea obiectului de activitatea al unei firme (completare, extindere, reformulare, precizare domeniu și activitate principală, schimbarea domeniului și activității principale) trebuie depuse la ONRC o serie de documente.

În primul rând, contribuabilul trebuie să depună o cerere de înregistrare, în original, care poate fi descărcată de aici.

Acestei cereri de înregistrare i se adaugă și actul modificator al actului constitutiv, adică hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor sau decizia asociatului unic/CA/directoratului sau actul adițional la actul constitutiv respectiv, hotărârea membrilor grupului de interes economic sau grupului european de interes economic cu sediul în România, în original.

Totodată, trebuie depus și actul constitutiv actualizat, în una dintre următoarele forme:

  • înscris sub semnătură privată;
  • înscris sub semnătură privată atestat de avocat cu privire la identitatea semnatarilor, a conţinutului şi a datei actului;
  • înscris sub semnătură privată, certificat de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde firma are sediul social;
  • în formă autentică, în cazurile prevăzute de lege.

Conform ONRC, după fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comerțului actul modificator și textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul încheierii judecătorului-delegat, cu excepția situațiilor când înregistrarea va fi efectuată pe bază hotărârii definitive de excludere sau de retragere.

Dacă este cazul, Registrul Comerţului solicită şi:

  • declarația-tip pe propria răspundere (în original), semnată de asociați sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
    • persoana juridică nu desfășoară, la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activitățile declarate, o perioadă de maximum trei ani (model 3 – pct. 6, Notă de subsol ) – original;
    • persoană juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii pentru activitățile precizate în declarația-tip (model 3-original);
  • certificatul de înregistrare, în original – atunci când solicitaţi modificarea obiectului de activitate principal al firmei, urmând a primi un nou astfel de document;
  • avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
  • împuternicire specială (în formă autentică), avocațiala sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original).

Important! În declarația-tip se vor înscrie toate activitățile care se desfășoară la sediul social sau la sediul secundar, inclusiv cele care au fost autorizate.

În ceea ce priveşte costurile pentru modificarea obiectului de activitate al unei firme, acestea sunt, conform ONRC, de 144 de lei, reprezentând taxe de registru, la care se adaugă şi tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

De ce acte ai nevoie pentru prelungirea sediului social al unei firme

În momentul în care înfiinţează o societate, indiferent de forma sa de organizare, reprezentanţii entităţii trebuie să facă dovada că deţin un sediu social, care este menţionat expres în cuprinsul actului constitutiv al societăţii. Stabilirea sediului social se face pe baza unui document care atestă drepturile de folosinţă asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social, care poate fi contractul de vânzare-cumpărare ori contractul de donaţie în formă autentică, în cazul persoanelor care aleg să folosească drept sediu social un imobil pe care îl au în proprietate, sau contractul de închiriere, subînchiriere sau comodat, atunci când deţinătorul legal al unei clădiri dă în folosinţa societăţii un spaţiu definit (de exemplu, o cameră) sau întreg imobilul.

Atunci când dovada ce atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social îşi pierde valabilitatea, prin ajungere la termenul prevăzut în contract, reprezentanţii societăţii trebuie să înregistreze la ONRC prelungirea valabilăţii sediului social, prin depunerea unui dosar care trebuie să cuprindă următoarele documente:

  • cererea tip de depunere şi/sau menţionare acte;
  • actul adiţional de prelungire a duratei contractului iniţial prin care s-a stabilit sediul social (de cele mai multe ori, contract de comodat);
  • copie de pe actul de identitate a reprezentantului sau împuternicitului, unde este cazul;
  • copie a certificatului de înregistrare în Registrul Comerţului.

În ceea ce priveşte taxele pentru prelungirea valabilităţii sediului social, acestea nu depăşesc 200 de lei, iar ONRC va elibera documentele justificative, respectiv certificatul de înregistrare menţiuni şi rezoluţia de înregistrare a menţiunii, în termen de cel mult o săptămână de la momentul depunerii dosarului complet.

Atenţie! Chiar dacă Oficiul Registrului Comerţului permite depunerea documentaţiei necesare pentru prelungirea sediului social şi după expirarea termenului prevăzut în actul constitutiv, societatea care funcţionează cu un sediu social expirat se supune anumitor riscuri, inclusiv posibilitatea de a fi declarată inactivă, ca urmare a inexistenţei unui sediu social.

Prelungirea duratei de funcţionare a firmelor: Cum procedezi?

Aşa cum legislaţia în vigoare stabileşte, actul constitutiv al unei societăţi trebuie să includă şi durata de funcţionare a acesteia. Astfel, atunci când durata de funcţionare nu este stabilită pe o perioadă nelimitată, ci pe una determinată, este necesar ca, înainte de expirarea termenului prevăzut în actul constitutiv, reprezentanţii companiei să demareze procedura de prelungire a duratei de funcţionare.

Astfel, printr-o actualizare a actului constitutiv, perioada de existenţă a unei firme va fi prelungită, prin înregistrarea unei menţiuni în acest sens la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional (ORCT).

Concret, înregistrarea menţiunii privind prelungirea duratei de funcţionare a societăţilor se realizează în două etape, iar în prima dintre acestea, potrivit informaţiilor furnizate de ONRC, trebuie depuse următoarele documente:

  • cererea de depunere şi menţionare acte (original);
  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor/decizia asociatului unic (original);
  • împuternicire pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale, dacă este cazul;
  • dovezile privind plata taxelor, în cuantum de 72 de lei, la care se adaugă tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

După publicarea hotărârii AGA/deciziei asociatului unic în Monitorul Oficial, se trece la cea de-a doua etapă, în care solicitantul va depune o cerere de înregistrare, în original, alături de care va ataşa la dosar următoarele documente:

  • extrasul din Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care a fost publicată hotărârea de prelungire a duratei de funcţionare a persoanei juridice;
  • actul modificator al actului constitutiv privind prelungirea duratei de funcţionare a societăţii (original) – aici aveţi detalii despre ce trebuie să cuprindă hotărârea AGA/decizia asociatului unic;
  • actul constitutiv actualizat, în original;
  • împuternicire pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale, în original;
  • dovezile privind plata taxelor, în cuantum de 72 de lei, la care se adaugă tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Notă: În cazul în care în actele constitutive sau modificatoare s-a prevăzut clauza potrivit căreia durata societăţii prevăzută pentru o perioadă determinată se prelungeşte de drept cu aceeaşi perioadă, cererea de înregistrare va fi însoţită de confirmarea scrisă a asociaţilor privind prelungirea de drept a duratei.

Majorarea capitalului social al societăţilor

În conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, capitalul social al unei firme se poate reduce sau majora. În ce priveşte majorarea acestuia, reglementările în vigoare stabilesc două modalităţi prin care se poate mări capitalul social, respectiv prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură. Totodată, mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Potrivit art. 213 din actul normativ citat, majorarea capitalului social al unei societăţi prin ofertă publică de valori mobiliare şi/sau prin acordarea posibilităţii acţionarilor de a-şi tranzacţiona drepturile de preferinţă pe piaţa de capital este supusă prevederilor legislaţiei specifice pieţei de capital. Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală care a hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi pentru evaluarea acestor aporturi.

Revenind la documentele necesare pentru înregistrarea menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţilor, acestea sunt:

  • cererea de înregistrare – formular disponibil aici;
  • actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic/ Consiliului de administraţie/ directoratului sau actul adiţional la actul constitutiv (original) – detalii suplimentare suntaici;
  • dovada dreptului de proprietate al asociatului/acţionarului/membrului persoanei juridice asupra aportului în natură (copie certificată – detalii). În cazul în care aportul este constituit dintr-un imobil se ataşează şi extrasul de carte funciară în original;
  • raportul de evaluare întocmit de expertul desemnat de directorul OCRT şi/sau persoana sau persoanele desemnate (original);
  • dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social (copii) – detaliiaici;
  • actul constitutiv actualizat;
  • prospectul de emisiune având semnăturile a doi dintre administratori, respectiv a doi membri ai directoratului, în caz de subscripţie publică (în copie). În cazul societăţilor reglementate de legislaţia pieţei de capital prospectul de emisie va fi avizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (în formă autentică) – detalii;
  • dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale – 220 de lei, reprezentând taxele de registru, 132 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru + tariful de publicare în Monitorul Oficial.

În plus, în funcţie de situaţie, reprezentanţii ONRC pot solicita şi alte documente specifice, cum ar fi hotărârea adunării generale a acţionarilor prin care se limitează sau se ridică dreptul de preferinţă sau declaraţiile date pe proprie răspundere de către noii asociaţi care prin majorare au dobândit părţi sociale din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Diferențe între un P.F.A. și un S.R.L. –

Persoanele care doresc să înceapă o afacere profitabilă sunt sfătuite să redacteze un plan de afaceri şi să afle mai multe informaţii privind formele juridice care se potrivesc atât cu obiectivele precum şi cu organizarea afacerii lor. Alegerea unei forme de organizare poate influenţa succesul afacerii. ‘Ce alegem PFA sau SRL?’ este o întrebare des întâlnită pe forumurile juridice accesate de persoanele cu ambiţii antreprenoriale. Va oferim o prezentare detaliată a avantajelor şi a dezavantajelor acestor forme de organizare. Pentru a putea estima atât cheltuielile cât şi veniturile unei afaceri este recomandat să citiţi această comparaţie dintre un PFA şi un SRL.

PFA (Persoană Fizică Autorizată) Avantajele acestei forme juridice sunt: – costurile înfiinţării sunt mai reduse (aproximativ 250 RON taxe percepute de Registrul Comerţului); – cheltuieli mici de administrare ; – contabilitatea se poate ţine chiar şi de persoană care a solicitat înfiinţarea PFA-ului şi nu este nevoie de un contabil autorizat. În situaţia în care optaţi pentru angajarea unui contabil costul serviciilor de contabilitate este mult mai redus decât în cazul unui SRL; – se vor depune numai câteva declaraţii la ANAF – o persoană fizică autorizată poate avea angajaţi; – PFA-urile pot beneficia de profitul realizat oricând fără a împărţi dividendele sau a trece anul în documentele oficiale, dar bineînţeles să ia în calcul taxele ce vor trebui plătite către stat pentru acel profit – procesul de desfiinţare a unui PFA este mult mai simplu şi necesită costuri mai mici – un PFA are doar trei obligaţii către bugetul de stat: impozit 16% pe venitul net, 5,5% din venitul brut pentru sănătate şi 31,3% din venitul lunar declarat de asigurat (adică venitul pentru care doresc să se asigure) contribuţii la sitemul de pensii CAS. – Există şi anumite categorii de PFA care nu datorează contribuţii la pensii.   Dezavantajele unei PFA: – pentru a putea înfiinţa o PFA este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea şi experienţa profesională a solicitantului în domeniul de activitate solicitat: diplome, atestate, carte de muncă din care rezultă experienţa profesională, etc; – se pot alege doar codurile CAEN ce privesc activitatea în care se doreşte autorizarea PFA-ului; asta înseamnă că nu în orice domeniu poți funcționa ca PFA – Contribuţiile pentru sănătate şi CAS se vor plăti şi în situaţia în care PFA-ul nu realizează venit în cursul unui an, iar în această situaţie stabilindu-se ca bază de calcul venitul minim pe economie. – în situaţia unor datorii ale PFA răspunderea persoanei fizice este maximă. Pentru a achita toate datoriile antreprenorii pot ajunge chiar să-şi sacrifice şi bunurile personale; – posibilităţi mai reduse de dezvoltare a afacerii în unele situaţii. –

SRL (Societate cu Răspundere Limitată)

Avantajele acestei forme juridice sunt:

– nu este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea şi experienţa profesională a fondatorilor firmei în domeniul de activitate; – se pot alege mai multe coduri CAEN pentru a putea desfăşura mai multe activităţi economice din domenii diferite; nu există limite de activitate

– în cazul datoriilor, răspunderea fiecărui asociat este limitată la capitalul social pe care l-a depus în momentul înfiinţării firmei;

– SRL-urile au acces şi pot participa la licitaţii private sau publice;

– începând cu data de 1 februarie 2013 toate firmele care realizează venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numărul de salariaţi, plăteasc un impozit de doar 3% pe venituri (care-l înlocuiește pe cel de 16% profit). Avantajul este clar pentru firmele cu cheltuieli mai mici și, în unele cazuri acest impozit pe micro, poate face un SRL mai avantajos fiscal chiar decât un PFA. – întreprinzătorii tineri (sub 35 de ani) pot descoperi beneficiile programului de înfiinţare a societăţilor de tip SRL-D, în cadrul căruia pot solicita sprijin nerambursabil de la stat (în limita sumei de 10.000 euro) şi pot beneficia de diferite reduceri de taxe, cum ar fi cele de înfiinţare percepute de Registrul Comerţului;

Dezavantajele acestei forme juridice sunt:

– înfiinţarea unui SRL necesită o investiţie mai mare decât în cazul unui PFA. Taxele percepute de Registrul Comerţului sunt de 550 lei (în cazul înfiinţării unui SRL cu asociat unic) ; – la înfiinţarea unui SRL este obligatorie depunerea capitalului social minim de 200 de lei; – contabilitatea se va ţine de un contabil autorizat care va întocmi şi va semna toate declaraţiile şi raporturile depuse la organele de inspecţie fiscală; costuri pentru contabilitate sunt mai mari decât în cazul unui PFA și în general cheltuielile de administrare sunt mai mari.

– Pe lângă impozitul de 16% pe profit (sau 3% pe venit în cazul unei microîntreprinderi) asociaţii SRL-urilor vor fi obligaţi să plătească încă 16% impozit pe dividende. Este singura modalitate legală de a scoate bani din firmă (spre deosebire de PFA). Mai mult, dacă un asociat nu are şi alte surse de venit de natură salarială, statul va aplica și va reține contribuţia de asigurări sociale din dividende;

– desfiinţarea unui SRL presupune o procedură complicată, durează mult timp (aproximativ 2 luni) şi necesită costuri mai mari.

Analizând atât avantajele cât şi dezavantajele fiecărei forme juridice prezentate mai sus puteţi să alegeţi care din cele două forme va este mai avantajoasă în desfăşurarea activităţii economice, conform legislaţiei în vigoare dar și a specificului activității pe care doriți să o porniți.

Sursa:: http://www.biziday.ro/2013/11/08/diferente-avantaje-si-dezavantaje-intre-un-pfa-si-un-srl/#sthash.5CFha8XN.dpuf

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 150 times, 1 visits today)

Curtea de Justiţie a UE, decizie în cazul contractelor de consultanţă

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a luat o decizie care ar putea afecta şi dosarul lui Victor Ponta de la DNA, generând o jurisprudenţă favorabilă premierului. Pornind de la o situaţie din Bulgaria, CJUE a hotărât că, în cazul contractelor de consultanţă, prestatorul poate fi plătit indiferent dacă beneficiarul a apelat sau nu la serviciile contractate. Dispare aşadar caracterul fictiv al serviciilor de consultanţă chiar dacă, în realitate, cei care trebuia să ofere consultanţa doar au stat la dispoziţia celor care i-au plătit, fără să facă altceva. Chiar şi aşa, decizia ar putea fi speculată de Victor Ponta mai degrabă mediatic, infracţiunea de fals în cazul său constând în emiterea retroactivă a unor facturi pentru servicii inexistente.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității joi, 3 septembrie 2015, hotărârea pronunțată în cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company. Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Directivei TVA și a fost formulată în cadrul unui litigiu între Asparuhovo Lake Investment Company OOD (ALIC), pe de o parte, și directorul Direcției „Contestații și practici în materie fiscală și de securitate socială” pentru orașul Varna, din cadrul administrației centrale a Agenției Naționale a Veniturilor Publice, pe de altă parte, cu privire la deducerea TVA care a fost aplicată în amonte pentru achiziția de servicii de consultanță pe bază de abonament.

ALIC, o societate bulgară a cărei activitate are ca obiect principal agricultura, horticultura, creșterea animalelor, a încheiat contracte de abonament având ca obiect servicii de consultanță cu patru alte societăți („prestatorii”) în domeniile finanțării întreprinderilor, dezvoltării comerciale, serviciilor de consultanță juridică și, respectiv, în domeniul serviciilor privind securitatea informațiilor. Ea s‑a angajat să le plătească o remunerație săptămânală, plătită în fiecare zi de luni a săptămânii care urmează celei pentru care este datorată remunerația. Ulterior, ALIC a dedus TVA‑ul indicat pe facturile emise de prestatori.

În urma unui control fiscal, administrația fiscală a constatat că facturile au fost emise în termenul indicat în contracte, contabilizate în mod corespunzător în registrele prestatorilor, precum și în cele ale ALIC și că au făcut obiectul unei declarații privind TVA‑ul. Administrația fiscală a considerat că nu a fost prezentată nicio probă cu privire la tipul, la cantitatea și la natura serviciilor furnizate în mod real, în special niciun document direct referitor la numărul de ore executate, și că nu au fost furnizate niciun fel de informații cu privire la modul de stabilire a prețurilor serviciilor. Prin urmare, administrația fiscală a emis o decizie de impunere prin care a refuzat societății ALIC dreptul de a deduce TVA‑ul facturat de prestatori asupra sumei de 33.349 de leva bulgare, adică aproximativ 17.000 de euro.

ALIC a contestat decizia și, ulterior, a introdus o acțiune la instanța de trimitere care a sesizat CJUE cu mai multe întrebări referitoare la Directiva TVA.

Curtea a decis că Directiva TVA trebuie interpretată în sensul că noțiunea „prestare de servicii” cuprinde contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanță unei întreprinderi, în special de natură juridică, comercială și financiară, în cadrul cărora prestatorul s‑a pus la dispoziția beneficiarului pe durata contractului. În ceea ce privește contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanță precum cele în discuție în litigiul principal, Directiva TVA trebuie interpretată în sensul că faptul generator al taxei și exigibilitatea acesteia intervin la expirarea perioadei pentru care s‑a convenit plata, fără să prezinte importanță dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de des a apelat la serviciile prestatorului,scrie juridice.ro.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 48 times, 1 visits today)

Cum desemnam sau revocam administratori intr-o societate cu raspundere limitata?

Referitor la procedurile dedesemnare sau revocarea administratorilor intr-o societate cu raspundere limitata, retinem ca administratorii unei societati comerciale  sunt cei care duc la indeplinire vointa sociala a oricarei societati comerciale exprimata de adunarea generala.

Prin administrarea societatii trebuie inteleasa conducerea activitatii acesteia potrivit legii si actului constitutiv, pentru obtinerea rezultatelor urmarite, noteaza Legestart.ro.

Aceeasi sursa aminteste ca societatea comerciala, indiferent de forma sa, este administrata de unul sau mai multi administratori, care realizeaza o functie executiva. Cu privire la administrarea societatilor comerciale, Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 (LSC) cuprinde dispozitii diferite, in functie de forma juridica a societatii.

Potrivit art. 197 alin. 1 din LSC, societatea cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala.

In ce priveste  desemnarea administratorilor, aceeasi sursa noteaza ca aceasta are loc, in mod normal, asa cum arata art. 7  din LSC, prin actul constitutiv. Ulterior, in cursul functionarii entitatii colective, numirea se realizeaza de catre adunarea generala.

Potrivit art. 7 lit. e din LSC, actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata trebuie sa prevada asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.

Datele de identificare prevazute la art. 7 lit.  e din LSC includ:

a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia;

b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile.

in ceea ce priveste desemnarea administratorilor de catre adunarea generala, trebuie facute cateva remarci in legatura cu conditiile cerute pentru luarea unei astfel de decizii.

Astfel, potrivit art. 197 alin. 3 din LSC, prevederile art. 77 alin. 1 din LSC aplicabile societatii in nume colectiv sunt aplicabile si societatii cu raspundere limitata.

Potrivit Legestart.ro, care citeaza art. 77 alin. 1 din LSC, asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Sursa considera astfel ca „desemnarea administratorilor, ca stabilirea puterilor, durata insarcinarii si remuneratia administratorilor, trebuie sa se decida de adunarea asociatilor cu respectarea dublei majoritati prevazute de art. 192 alin. 1 din LSC (in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel), si anume majoritatea in numarul asociatilor si in numarul partilor sociale, ci nu singura majoritate a capitalului social astfel cum prevede art. 77 alin. 1 din LSC.”

Ca argument este notat faptul ca, in cazul societatii cu raspundere limitata,legiuitorul a prevazut conditii diferite pentru luarea deciziilor, consacrand in art. 192 alin. 1 din LSC dubla majoritate. Atat timp cat legiuitorul nu instituie o derogare de la regula inscrisa in art. 192 alin. 1 din LSC, nu se poate inlatura aplicarea dublei majoritati pe baza dispozitiilor de trimitere prevazute in art. 197 alin. 3 din LSC.

Legestart.ro atrage atentia asupra faptului ca reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la Registrul Comertului semnaturile lor in termen de 15 zile de la data inmatricularii, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii – in termen de 15 zile de la alegere.

Referitor la revocarea administratorilor in cadrul unei societati cu raspundere limitata, sursa amintita precizeaza ca aceasta se poate face prin votul tuturor asociatilor, daca administratorii au fost numiti prin actul constitutiv, sau cu votul majoritatii absolute a asociatilor si a partilor sociale (in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel), daca administratorii au fost desemnati de catre adunarea asociatilor.

In cazul revocarii administratorului numit prin actul constitutiv intervine o modificare a actului constitutiv prin inlocuirea unui administrator, fapt ce determina adoptarea unei hotarari cu unanimitate de voturi.

Revocarea administratorilor trebuie sa fie determinata de o justa cauza si sa nu fie intempestiva. in caz contrar, administratorul revocat are dreptul la daune-interese (despagubiri) pentru o astfel de revocare, noteaza Legestart.ro.

De asemenea, se precizeaza ca si in situatia in care e nemotivata, decizia de revocare nu poate fi contestata daca a fost luata statutar. Astfel, potrivit art. 196 coroborat cu art. 132 alin. 4 din LSC, administratorii nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie. Tribunalul nu are decat sa statueze asupra alocarii eventualelor daune-interese administratorului revocat, bineinteles doar in cazul unei revocari fara justa cauza si intempestiva.

Potrivit Legestart.ro, administratorul va fi revocat si va raspunde pentru daune atunci cand incalca interdictia prevazuta in art. 197 alin. 2 din LSC. Astfel, pentru protejarea intereselor societatii, legea interzice administratorilor sa exercite, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, precum si sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice.

Sursa:http://fiscalitatea.manager.ro/cum-desemnam-sau-revocam-administratori-intr-o-societate-cu-raspundere-limitata-9545/

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 311 times, 1 visits today)

SRL-D – avantaje si dezavantaje:

Conform avocatnet.ro, există numeroase persoane care au o percepţie total greşită despre societatea cu răspundere limitată – debutant (SRL-D) şi despre modul în care funcţionează această formă de organizare. Nu am fost niciodată şi nu sunt fanul acestei entităţi, iar în cele ce urmează voi explica şi de ce nu este recomandat să îţi faci SRL-D.

Să luăm pe rând “avantajele” și să descoperim de ce ele sunt avantaje doar dacă știi să le folosești corect.

1. SRL-D este scutit de taxele de  de la Registrul Comerţului

Această măsură a fost gândită ca un ajutor inițial pentru un start-up care nu deține fonduri de a înființa și autoriza legal o activitate. Dar măsura nu poate fi numită o scutire, cel mult o amânare a momentului plății. Ce se întâmplă de fapt este că, la finalul perioadei de trei ani în care ai statut special de SRL-D, ești obligat să faci o mențiune la registrul comerțului și să schimbi statutul firmei din SRL-D în SRL.

Da, este o amânare pentru trei ani a costului de înființare a fimei. Nu este o scutire, în fapt ajungi să plătești acei bani “scutiţi” la început cu “dobândă”, costul final fiind mai mare. Dar, ideea din spatele acestei măsuri a fost un sprijin inițial al viitorului antreprenor, nicidecum o scutire. Dacă după trei ani nu ai 800 de lei să faci această mențiune la registrul comerțului eu îți sugerez să închizi firma, nu să o transformi în SRL. Trei ani sunt suficienți că să îți faci o idee în ce direcție se îndreaptă afacerea ta.

Și ca să spulberăm și acest mit, atât costă – 800 (opt sute lei) să schimbi statutul unui SRL-D în SRL. Nu 200 de lei, nu “o sumă modică”. 800 de lei nu este o sumă modică pentru nimeni, cel puțin nu pentru cei care își înființează SRL-D ca să scape de plata taxelor. Să vedem cum se ajunge la această sumă:

Acestea sunt taxele de schimbare de la forma de SRL-D la SRL, pe care le-ar plăti oricine are SRL-D în mod obligatoriu după ce trec cei trei ani de la înfiinţare. La aceste sume se mai adaugă rezervarea de denumire, în cuantum de 72 de lei. Practic, cei 72 de lei se achită pentru verificarea disponibilităţii firmei, care îşi poate păstra denumirea iniţială, doar că va avea adăugată la final sintagma SRL în loc de SRL-D.

Prin urmare, în total, la finalul celor trei ani, achiţi 72 de lei+ 752 de lei = 824 de lei pentru schimbare formei juridice din SRL-D în SRL. 

Probabil confuzia vine din faptul că pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) sunt detaliate următoarele date:

Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale – detalii:

  • 45 lei – taxele de registru;
  • 27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare și 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014;
  • 72 lei pentru fiecare sediu autorizat pe bază declarației pe proprie răspundere (45 lei taxa de registru, la care se adaugă 27 lei reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare și 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014);
  • tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Se pare că unii oameni au adunat pur și simplu sumele de mai sus și au ignorat punctulețul cu tariful de publicare în Monitorul Oficial, care se adaugă acelor costuri, precum și următoarea notă de subsol, de pe aceeași pagină cu tarifele de mai sus: Redactarea actelor, obținerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de indrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de asistentă din cadrul oficiului registrului comerțului de pe langă tribunal.

Aceste taxe de redactare, fie că le plătești la ONRC, fie că le plătești unui avocat, tot sunt niște taxe de plată în plus.

Atenţie! Dacă intervii asupra SRL-D-ului în acești trei ani cu alte mențiuni la registrul comerțului, cum ar fi:

  • adăugarea de coduri CAEN nepermise de lege pentru un SRL-D sau adăugarea de coduri CAEN care duce la depășirea a cinci grupe de activitate (iarăși interzis pentru SRL-D) sau
  • schimbarea asociaților cu unii care au mai avut firme în spațiul european înainte, sau chiar tu devii în această perioadă de trei ani asociat în altă firmă,

atunci vei plăți așa:

  • taxele necesare trecerii de la SRL-D la SRL – care se achită tot acum, la înregistrarea mențiunii și nu după ce trec cei trei ani (cei 824 de lei de care discutam mai sus)
  • taxele inițiale de înființare ale SRL-ului, pe care le-ai fi plătit dacă ai fi înființat un simplu SRL și nu un SRL-D (detaliate mai jos).

În total, aceste taxe de care ai fost inițial scutit sunt în valoare de jur de 565 de lei – deci mai puțin decât plătești la finalul celor trei ani, respectiv 824 de lei.

În totalul totalului, dacă o comiți și faci mențiunile de mai sus în timpul celor trei ani, achiți 565 + 824 = 1.389 de lei.

Mai sunt și alte cazuri în care îți pierzi statutul de SRL-D, de exemplu, în 45 de zile de la data scadentă a unei obligații fiscale neîndeplinite (taxe neplătite, declarații nedepuse), situație în care plătiți aceleași taxe ca și în cazul schimbării codurilor CAEN. Sau dacă nu reinvestiţi 50% din profitul anului precedent, sau dacă doriți să declanșați procedura insolvenței la încetarea activității.

Așadar, mare atenție la alegerea asociaților, mare atenție la alegerea codurilor CAEN și mare atenție la alegerea contabilului, dacă nu vreți să pierdeți dintr-o greseala statutul de SRL-D.

Concluzie: Înființarea unui SRL-D doar pentru amânarea taxelor este o idee bună doar dacă ai o idee clară definită despre proiectul tău, astfel încât știi sigur ca peste 3 ani vei avea banii necesari schimbării statutului. Ai o idee atât de clară despre proiectul tău încât știi sigur că nu vei întreprinde nici o acțiune care să te facă să pierzi statutul de SRL-D și care să te bage în cheltuielile de mai sus. Deci visezi legea aia cu SRL-D-urile.

2. Poți aplica pentru obținerea unui ajutor nerambursabil de maximum 10.000 de euro

Acesta este într-adevăr un motiv serios să îți faci SRL-D, dacă ești și tu într-adevăr foarte serios și sigur că vrei să accesezi o asemnea facilitate, fiind și motivul principal pentru care acest tip de societate a fost creat. Bineînțeles cunoști faptul că trebuie să aduci cei 50% cofinanțare. Adică statul îți dă 50% din banii necesari proiectului, tu vii cu restul de 50%.

Ești atent la codurile CAEN pe care le autorizezi la înființarea SRL-D-ului și știi exact dacă ele sunt sa nu eligibile pentru aceste fonduri astfel încât să nu te trezești că îți lipsesc exact codurile CAEN necesare pentru aplicația ta și ai nevoie să faci o mențiune la Registrul Comerțului, care culmea și ce să vezi, posibil să te aducă în situația de a pierde statutul de SRL-D. Deci cum ziceam, visezi legea asta cu SRL-D-urile. Trebuie să fii conștient și de faptul că s-ar putea să nu te încadrezi cu planul tău de afaceri în condițiile generale de acordare (știai că trebuie plan de afaceri, nu?).

Dacă accesezi una dintre facilitățile puse la dispoziție de lege (cea referitoare la cei 10.000 euro sau cea referitoare la garanțiile acordate de F.N.G.C.I.M.M pentru garantarea cu până la 80% a unor credite solicitate) – trebuie să angajezi două persoane cu normă întreagă pe perioadă nedeteminată și să îi menții până la pierderea calității de debutant. Asta se traduce într-un cost suplimentar deloc de neglijat ce trebuie luat în calcul.

Concluzie: Înainte de a decide ca vrei să îți faci SRL-D pentru a obține aceste fonduri nerambusabile, fii sigur că ai o sursă de cofinanțare (fie bani personali, fie credit), fii sigur că ai un plan de afaceri care îndeplinește criteriile de evaluare legale. Eventual ia legătură cu o firmă specializată care să te ajute în direcția asta, să îți explice ce fel de cheltuieli sunt eligibile, lucru foarte important de știut. Nu face SRL-D-ul înainte, fără nici un fel de direcție clară, deoarece te vei trezi cu o groază de obligații pe cap și nu vei ști încotro să o apuci. Informează-te! (acest articol mi s-a părut un bun punct de plecare, dar nu este o recomandare în sine a firmei, sunt zeci de firme care se ocupă de acest lucru, stai de vorba cu mai mulți înainte și alege în cunoștință de cauză).

3. Ai scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru maximum patru salariaţi.

Da, este un avantaj, doar pentru cei care oricum aveau de gând să angajeze personal cu normă întreagă şi contract pe perioadă nedeterminată. Totuşi, trebuie să fii capabil să susţii restul taxelor salariale pentru care nu eşti scutit, care nu sunt deloc mici. Iar scutirea nu se acordă pentru suma care depăşeste un salariu mediu brut pe economie din anul anterior per angajat.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 126 times, 1 visits today)

Fără taxe la Registrul Comerțului

De acum este mai ușor să înființați o nouă firmă, să modificați una existentă sau să începeți o activitate comercială sub forma unei entități fără personalitate juridică. Si aceasta deoarece taxele de înregistrare și modificare de la Registrul Comerțului au fost eliminate prin intrarea în vigoare a Legii nr.1/2017 începând cu 01 februarie 2017.

Astfel, pentru înregistrarea și modificarea persoanelor juridice (SRL, SRL-D, SA) și a entităților fără personalitate juridică (PFA, II, IF) se percep doar tarifele de publicare în Monitorul Oficial a extraselor și actelor modificatoare.

De asemenea, puteți solicita lichidarea și radierea firmelor pe care le-ați lăsat atâția ani în conservare sau suspendate, și aceste cereri fiind scutite de taxele aferente.

Pentru a putea beneficia de aceste gratuități trebuie să întocmiți corect documentația necesară înființării sau modificării entităților și să vă adresați Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul în raza căruia doriți să  stabiliți/este stabilit sediul social.

(Visited 36 times, 1 visits today)

Infiintare S.R.L. Bucuresti

Posts Tagged ‘trebuie sa emita bonuri fiscale’

Comerciantii trebuie sa emita bon fiscal atunci cand vand produse sau presteaza servicii. Insa legislatia in vigoare prevede ca anumiti operatori economici sunt exceptati de la aceasta obligatie.

OUG nr. 28/1999 stabileste ca operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

In plus, acestia trebuie sa emita bonuri fiscale si sa le inmaneze clientilor.

Totusi, acelasi act normativ prevede cateva exceptii de la aceasta regula.

Mai exact, nu sunt obligati sa utilizeze case de marcat si implicit nu trebuie sa emita bon fiscal cei care efectueaza incasari din urmatoarele activitati:

  • comertul ocazional cu produse agricole din productie proprie efectuat de catre producatorii agricoli individuali, autorizati in conditiile legii, in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate;
  • vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
  • transportul public de calatori in interiorul unei localitati pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul;
  • activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
  • activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii;
  • activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
  • vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
  • comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
  • serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii;
  • incasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet;
  • efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;
  • serviciile de transport feroviar public de calatori in trafic intern si international, prestate de societati comerciale persoane juridice romane, pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii;
  • activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • livrarile de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce functioneaza pe baza de acceptatoare de bancnote sau monede si contin un sistem de contorizare electronic si/sau mecanic, ca parte integrata constructiva din automat, care sa permita inregistrarea, evidentierea si controlul sumelor incasate, cu exceptia livrarilor de produse energetice, astfel cum sunt definite in titlul VII din Codul fiscal;
  • comertul de tip cash and carry desfasurat de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane fizice inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul utilizarii acestora ca produse consumabile.

In situatiile in care pentru incasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amanuntul si a serviciilor efectuate catre populatie, in cazul profesiilor libere, vanzarii obiectelor de cult, comertului cu amanuntul prin comis-voiajori, serviciilor de reparatii la domiciliul clientului, vanzarii pachetelor de servici turistice, incasarii la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice, a gazelor etc. si efectuarii lucrarilor de reparatii si intretinere de locuinte nu sunt utilizate aparate de marcat electronice fiscale, este obligatorie emiterea de chitante.

Atentie! Comerciantii care nu desfasoara activitatile mentionate in lista de mai sus si care sunt obligati sa utilizeze case de marcat si sa emita bon fiscal risca sanctiuni drastice daca nu respecta aceste obligatii. Concret, inspectorii antifrauda le pot suspenda activitatea pe o perioada cuprinsa intre o luna si trei luni si implicit le pot sigila punctul de lucru.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40174/Cine-nu-este-obligat-sa-emita-bon-fiscal.html

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Infiintare S.R.L. Bucuresti

Posts Tagged ‘solutionare’

Va reamintim ca prinOPANAF 2906/2014 au fost aprobate Instructiunile privindsolutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale.

Posibilitatea de contestare – art. 205 din OG nr. 92/2003

Orice persoana care formuleaza o contestatie pentru lipsa unui act administrativ fiscal trebuie sa demonstreze dreptul sau sau interesul legitim lezat.

Prin lipsa actului administrativ fiscal se intelege nesolutionarea, in mod nejustificat, in termenul legal a unei cereri a contribuabilului pentru emiterea unui act administrativ fiscal, asa cum prevede art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin organ ierarhic superior se intelege structura condusa de persoana care are competenta de decizie fata de care conducatorul organului fiscal care refuza in mod nejustificat emiterea actului administrativ fiscal se subordoneaza in mod direct.

in cazul deciziilor emise potrivit art. 89 din Codul de procedura fiscala, bazele de impunere se pot contesta numai prin contestarea deciziei referitoare la baza de impunere, nu si a deciziilor de impunere emise ulterior in temeiul acesteia.

Forma si continutul contestatiei – art. 206 din OG nr. 92/2003

In situatia in care contestatorul precizeaza ca obiectul contestatiei il formeaza actul administrativ fiscal atacat, fara insa a mentiona, inauntrul termenului acordat de organul de solutionare, cuantumul sumei totale contestate, individualizata pe feluri de impozite, taxe, datorie vamala, contributii, precum si accesorii ale acestora, sau masurile pe care le contesta, contestatia se considera formulata impotriva intregului act administrativ fiscal. Continue reading “Cum solutionam contestatiile formulate impotriva actelor administrative fiscale?” »

Infiintare S.R.L. Bucuresti

Persoanele fizice autorizate (PFA) care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie, cu caracter permanent, sunt obligate sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale in conditiile OUG 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Sunt exceptate de la obligatia de a detine si utiliza aparate de marcat electronice fiscale urmatoarele activitati:

a.    comertul ocazional cu produse agricole autohtone efectuat de catre producatorii agricoli individuali detinatori de autorizatie in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate, livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, precum si activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede; b.    serviciile de alimentatie publica efectuate in mijloace de transport public de calatori; c.    vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati; d.    transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul; e.    activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare; f.    activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. g.    activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale; h.    vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult; i.    comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda; j.    serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; k.    vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii; l.    furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet; m.    efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte; n.    serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului;

o.    serviciile de transport feroviar public de calatori in trafic intern si international, prestate de societati comerciale persoane juridice romane. Continue reading “PFA obligate legal sa detina case de marcat ?” »