Ce nu trebuie sa arati niciodata la un control ITM

Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) poate veni, in orice moment, in control la sediul angajatorilor, fara nicio instiintare prealabila.Firmele sunt obligate sa puna la dispozitia inspectorilor documente si informatii, in functie de obiectul controlului, riscand altfel amenzi de pana la 10.000 de lei. Cu toate ca inspectorii de la ITM au acces nelimitat la date si documente, totusi trebuie sa stiti ca ei nu au dreptul sa solicite informatii din domenii in care nu au competenta.

1. Nu arati nimic, daca inspectorul nu isi justifica prezenta

Art. 15 alin. (1) din HG nr. 1.377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, precum si pentru stabilirea unor masuri cu caracter organizatoric arata ca toata inspectia in domeniul muncii se declanseaza dupa ce este indeplinita o conditie: inspectorul/inspectorii iti arata ordinul de serviciu. Documentul trebuie sa fie completat la toate rubricile – si la data, si la stampila, si la tematica.

Daca nu e completat cum trebuie, nu au ce sa caute. Asta nu inseamna ca trebuie sa te arati cu o mina infricosatoare. Ajunge sa fii ferm. Un pumn de fier in manusa de catifea. Dar arati de la inceput ca iti stii drepturile – si asta e fundamental, esential pentru directia in care o va lua inspectia.

In al doilea rand, inspectorul trebuie sa completeze registrul de control. Regula este cea prevazuta in art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, regula potrivit cu care organele de control au obligatia de a consemna in registru, inaintea inceperii controlului, urmatoarele elemente obligatorii: numele si prenumele persoanelor imputernicite de a efectua controlul, unitatea de care apartin, numarul legitimatiei de control, numarul si data delegatiei/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlata, precum si temeiul legal in baza caruia se efectueaza controlul.

Atentie! Exista un regim derogatoriu de la aceasta regula, insa numai pentru combaterea muncii „la negru”. Art. 240 din Codul muncii aduce o derogare, in sensul ca in cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fara forme legale, inspectorii de munca vor completa registrul unic de control dupa efectuarea controlului. Citirea atenta a textului arata ca derogarea este posibila numai pentru depistarea muncii la negru, nu si pentru controale avand alte teme (neinmanarea fiselor de post, calculul eronat al salariilor, refuzul de a compensa orele suplimentare); daca in aceste din urma cazuri nu se completeaza registrul unic de control anterior inceperii controlului, fapta este sanctionata potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii (art. 9 din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control).

In plus, din ordinul de serviciu si din registrul de control selectezi tematica, aspect foarte important pentru ce urmeaza. Pentru ca…

2. Nu arati ce ti se cere, dar nu face obiectul controlului

O spune de data aceasta chiar Legea 108/1999, la art. 20. Trebuie sa prezinti documentele “necesare controlului sau cercetarii evenimentului”.
Cele care nu fac parte din tematica nu se dau.

3. Nu arati ce nu ti se cere

Foarte multi intra in amanunte care nu li se cer si nu reusesc decat sa starneasca curiozitatea inspectorilor. Mai grav decat sa arati la cerere documente care nu se justifica e sa arati din proprie initiativa asa ceva.

Exemplu: ti se cer statele de salarii, foarte alambicate, iar tu incepi sa te justifici ca luna asta nu ai avut bani si nu ai platit sporul de noapte, dar vei recupera luna viitoare. Gresit. Lasa-i sa te intrebe. In 80% din cazuri, va spun din experienta, nu o vor face, decat daca au venit „tintit” sa verifice sporul de noapte, in urma unei reclamatii.

4. Nu arati ce nu e legal sa ti se ceara

Spre exemplu, ITM nu are competenta in a verifica modul de calcul a contributiilor. Astfel, ca nu trebuie sa arati modul in care ai intocmit declaratia 112, deoarece nu e problema ITM. Nu te justifici de ce ai organizat doar interviu si nu ai organizat concurs sau examen, daca nu esti institutie publica. Nu ii intereseaza pe inspectori de ce ai stabilit asa si nu altfel criteriile de evaluare. In definitiv tu, ca manager, iti stabilesti cum faci performanta.

Nu iti poate cere sa vada daca ai anuntat locurile de munca vacante – aceasta e atributia AJOFM, nu a ITM.

Desigur, pentru a sti ce tine de competent ITM si ce nu ai nevoie de ajutorul unui jurist sau a managerului de resurse umane. Sau pur si simplu citesti atent Legea nr. 108/1999 republicata.

Tot la acest capitol, aducem in discutie dispozitia potrivit careia inspectorii de munca sunt obligati sa nu aiba vreun interes, direct sau indirect, de orice natura ar fi acesta, in entitatile care se afla sub incidenta controlului lor. Daca inspectorul are vreun interes (spre exemplu tocmai l-ai concediat disciplinar pe cumnatul sau, care de altfel te-a amenintat ca”va trimite controlul pe cap” si ca „are el pe un cumnat la ITM”, e bine sa arati inspectorului ca stii asta.

5. Nu arati ceea ce nu e de competenta ITM sa verifice

Aici avem un exemplu. In cazul salariatilor este permis cumulul de functii (art. 35).

PFA poate sa aiba mai multi clienti. Este insa posibil cumulul de functii (de fapt de contracte), in sensul ca, la acelasi angajator, o persoana sa fie salariat, dar sa presteze si activitate pe PFA?

Nimic nu interzice aceasta.

ITM interpreteaza nejustificat, in sensul ca PFA nu ar trebui sa desfasoare aceeasi activitate ca si salariatul. Cu alte cuvinte, este admis cumulul contabil (salariat) – psiholog (PFA), dar nu este admis cumulul contabil (salariat) – contabil (PFA).

Nu ni se pare ca exista un argument in favoarea pozitiei ITM, mai ales ca art. 17 OUG nr. 44/2008 privind regimul PFA arata ca o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata. Dar nu aceasta intereseaza in principal acum.

Ne intereseaza faptul ca in caz de cumul, la inspectia ITM se arata contractul de munca si atat. Nu intra in atributiile ITM de a solicita si contractul cu PFA, deci acest contract nu i se prezinta ITM-ului. Eventual Finantelor, dar si aici numai in anumite conditii (daca obiectul controlului vizeaza si acest aspect).

E doar un exemplu, dar atentie: poti refuza sa prezinti si sa explici tot ce nu tine de competenta ITM-ului.

6. Nu arati ce nu ai

Fara gluma. Spre exemplu, Regulamentul intern, desi este obligatoriu, nu l-ai intocmit. Nu exista sanctiune pentru asta in Codul muncii (ce scapare…!). Inspectorii pot sa dea cel mult, ca masura, sa prezinti Regulamentul intern in termenul stabilit de ei.

Sau: nu ai dovada informarii prealabile la incheierea/modificarea contractului de munca, dar ai contractul de munca sau actul aditional de modificare, semnat, inregistrat, totul in regula. Art. 17 alin. (3) din Codul muncii iti spune ca e suficient, iar daca e nemultumit salariatul se adreseaza instantei, nu Inspectiei Muncii – art. 19 din Codul muncii.

Un aspect pe care, daca legea nu te obliga si nu il ai si nu il arati este cel al masuratorilor, determinarilor sau expertizelor pentru prevenirea unor evenimente sau pentru stabilirea cauzelor evenimentelor produse, nivel de noxe etc.

Daca pana acum nu au fost necesare si un salariat a solicitat astfel de masuratori, le vei face. Nu le ai acum – nu e problema. ITM le dispune, cheltuielile fiind suportate de catre tine, ca angajator. Problema apare daca trebuiau facute/reinnoite si nu ai reusit aceasta.

7. Nu arati documente la care nu ai acces chiar atunci

Spre exemplu, omul de la HR sau de la Serviciul intern de prevenire si protectie e plecat la o conferinta la 200 de km si biroul lui cu documente confidentiale e incuiat. Aici nu e rea-credinta, iar daca inspectorii considera ca totusi ar fi, trebuie sa o dovedeasca intr-un eventual litigiu, in conditiile in care, totusi, buna-credinta a angajatorului este prezumata chiar prin lege .

Asa fiind, inspectorii ITM sunt obligati sa faca diferenta corecta dintre imposibilitatea prezentarii documentelor si sustragerea voita de la control. Asta daca vor sa o faca. Daca nu, o va face instanta.

In acest sens reproducem o solutie din alt domeniu, perfect aplicabila insa la o inspectie ITM – mai ales la cea inopinata. E vorba de considerarea ca fiind de rea-credinta a refuzului de a prezenta documentele cerute de inspectia inopinata.

Astfel, la o societate, Garda Financiara a solicitat documente justificative pentru anumite operatiuni. Contabilul era plecat si doar el avea cheia seifului cu documente; anuntat, a spus ca se va prezenta in 30-45 de minute. Cu toate acestea, inspectorii au intocmit proces-verbal de contraventie, bazat pe refuzul de rea-credinta al contribuabilului de a prezenta documentele.

Atat instanta de fond, cat si cea de recurs au anulat procesul-verbal. Tribunalul – instanta care a dat hotararea irevocabila – a motivat astfel: „Intimata (contribuabilul – n.red.) dovedeste imposibilitatea prezentarii documentelor ca urmare a cazului fortuit cu declaratia martorei, recurenta (Garda Financiara – n.red.) bazandu-se doar pe inscrisuri, respectiv procesul-verbal incheiat in conditiile aratate. Este adevarat faptul ca persoanele juridice sunt obligate sa pastreze la sediul declarat documentele justificative care stau la baza inre¬gistrarilor in contabilitate, precum si registrele contabile legale si sa le puna la dispozitia organelor de drept in cadrul exercitarii atributiilor lor legale. Dar prin refuzul reprezentantilor Garzii Financiare de a astepta sosirea contabilului unitatii care avea cheia de la seif unde se aflau documentele, unitatea a fost lipsita de asistenta specialistului in probleme financiare, recurenta incalcand astfel si dispozitiile legale in vigoare la acea data.

Mai mult, fata de desfasurarea reala a faptelor in sensul ca persoanele aflate la sediul societatii si-au manifestat buna intentie de a prezenta la control actele aflate in seiful unitatii, telefonand contabilului care urma sa se pre¬zinte in urmatoarea jumatate de ora, instanta retine ca in cauza (…) nu se poate retine (…) ca este vorba de o fapta savarsita cu vinovatie, ci dimpotriva salariatii prezenti au incercat cu toata bunavointa sa prezinte actele la control odata ce se prezenta si consilierul contabilul autorizat al firmei, dar organele de control, in pofida celor aratate, au incheiat procesul-verbal aplicand si amenda, desi puteau sa constate ca in situatia data nu era o fapta savarsita cu vinovatie, nefiind vorba de un refuz al prezentarii actelor ci de imposibilitatea prezentarii lor pe moment, de vreme ce se aflau incuiate in seiful unitatii, iar cheia se afla la contabilul unitatii ce urma sa se prezinte in fata lor in cel mai scurt timp posibil”.

Motivarea este perfect aplicabila si la controalele ITM la care nu poti sa arati pe loc documentele cerute, din motive precum cel de mai sus, dar si pentru ca o inundatie a distrus anumite documente pe care urmeaza sa le reconstitui, ca se muta punctul de lucru si toate documentele sunt adunate gramada si sigilate in saci etc.

Alteori lucrurile sunt mai grave daca nu ai ce ti se cere. De aceea, bine e sa fii in regula cu toate aspectele a caror omitere constituie contraventie sau infractiune, conform Codului muncii, Legii nr. 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca – de fapt a intregii legislatii privind raporturile de munca.

8. Nu arati ceea ce a facut obiectul controlului de la ITM in alta perioada

Aici, ca sa fim cinstiti, e discutabil. Dincolo de bunul simt care cere sa nu fii controlat de doua ori pentru aceeasi perioada, totusi, principiul nu este cuprins in vreo lege a muncii, asa cum, bunaoara, este cuprins in Codul de procedura fiscala.

Dar puteti incerca sa invocati un control anterior, cu aceeasi tematica, pe o perioada similara. Sansele sa fiti ascultati sunt mari.

9. Nu arati ceea ce tine strict de libertatea de decizie a ta ca angajator

Nu te justifici de ce ai disponibilizat pe un salariat si nu pe altul – aceasta e atributia instantei. Dar chiar si instanta poate verifica doar aspectele procedurale, fara sa poata hotari in locul angajatorului.

Intr-o speta s-a aratat ca, deoarece societatile comerciale au deplina autonomie in organizarea si reorganizarea activitatilor economice, este gresita aprecierea facuta in decizia recurata, in sen¬sul ca desfiintarea Compartimentului de Investitii nu este temeinic motivata, deoarece organul de jurisdictie a muncii, in cazul dedus judecatii, nu are competenta de a cenzura motivarea ori ratiunile pentru care un organ de conducere decide asupra masurilor de reorganizare a unei societati comerciale. In cazul analizat reorganizarea activitatii societatii a condus la desfiintarea mai multor posturi, asa incat masura de concediere luata fata de contestator nu se justifica pe pretinsa stare conflictuala ce ar fi existat intre el si conducatorul societatii.

Nu cenzureaza instanta, nu cenzureaza nici ITM. Si nu e cazul sa va ceara justificari.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38803/Ce-nu-trebuie-sa-arati-niciodata-la-un-control-ITM.html

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 6 times, 1 visits today)

Ce informatii trebuie sa contina bonul fiscal ?

Bonul fiscal este documentul care trebuie emis obligatoriu de catre comercianti atunci cand vand produse sau presteaza servicii, dupa cum se precizeaza in legislatia in vigoare. Acesta contine informatii specifice in functie de operatorii economici care il emit. In plus, comerciantii vor avea, din 1 martie, o noua obligatie referitoare la inmanarea bonului fiscal, care a fost introdusa in legislatie in contextul organizarii Loteriei bonurilor fiscale. Cei care nu vor respecta noua masura, precum si regulile generale de emitere a bonurilor fiscale risca amenzi ce pot ajunge la 15.000 lei si suspendarea activitatii. In acest sens, inspectorii antifrauda au sanctionat recent mai multe baruri din Bucuresti care nu au emis bonuri fiscale, cu amenzi in valoare totala de 422.300 lei.

Operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre clienti sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale si sa emita bonuri fiscale pe care sa le inmaneze clientilor, se precizeaza in OUG nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

La randul lor, consumatorii sunt obligati sa solicite comerciantului inmanarea bonului fiscal, in cazul in care acesta nu le inmaneaza bonul sau le ofera un alt document.

Actul normativ interzice operatorilor economici sa inmaneze clientilor documente care atesta plata contravalorii bunurilor achizitionate sau serviciilor prestate, altele decat bonurile fiscale. Totusi, exceptie de la aceasta regula o reprezinta situatia in care aparatul de marcat electronic fiscal nu functioneaza temporar, astfel ca operatorul economic poate emite atunci chitanta, in loc de bon fiscal.

Ce informatii obligatorii cuprinde bonul fiscal?

Bonul fiscal este documentul emis numai de aparatul de marcat electronic fiscal cu ocazia efectuarii livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii si detaliaza informatiile referitoare la acestea, in functie de specificul activitatii desfasurate, se mentioneaza in HG nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 28/1999.

Acelasi act normativ stabileste ca bonul fiscal cuprinde trei parti: antet, continut si parte finala.

Antetul bonului fiscal contine cel putin denumirea si codul fiscal/codul unic de inregistrare ale comerciantului, adresa de la locul de instalare a aparatului sau, dupa caz, mentiunea „comert ambulant” ori „taxi”.

Mai departe, continutul bonului fiscal, cu exceptia bonurilor fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale destinate activitatilor de schimb valutar si de taximetrie, cuprinde:

data, ora si minutul emiterii bonului fiscal; numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; numele sau codul operatorului; denumirea fiecarui bun livrat sau a serviciului prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei acesteia; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata; valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul.

Partea finala a bonului fiscal cuprinde logotipul si seria fiscala a aparatului, iar in cazul cand acesta opereaza in cadrul unui sistem de gestiune, numarul aparatului de marcat electronic fiscal.

Ce date specifice contin bonurile emise de taximetristi si de casele de schimb valutar?

Legislatia in vigoare stabileste ca bonurile fiscale de taximetristi si de casele de schimb valutar cuprind o serie de informatii specifice.

Astfel, pe antetul bonurilor emise de taximetristi si de casele de schimb valutar se inscrie, dupa caz, pe langa datele mentionate anterior, si numarul de inmatriculare a taxiului, numarul autorizatiei taxi, numarul certificatului aprobarii metrologice de model emis pentru taximetru, numarul de telefon si de fax al operatorului de transport sau al taximetristului independent si, respectiv, codul statistic atribuit de Banca Nationala a Romaniei la punctele de schimb valutar.

De asemenea, HG nr. 479/2003 prevede ca in continutul bonurilor fiscale emise de taximetristi se inscriu urmatoarele informatii, pe fiecare set de tarife folosit:

data, ora si minutul emiterii bonului fiscal; numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; numele sau codul operatorului; numarul cursei; numarul setului de tarif si cota de taxa pe valoarea adaugata asociata; tariful de pornire, tariful pe km parcurs, distanta parcursa si valoarea, tariful pe ora/minut de stationare, durata stationarii si valoarea; tariful orar pentru incarcare/descarcare, daca este cazul; durata prestatiei de incarcare/descarcare, daca este cazul; valoarea totala a serviciului; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata, cu indicarea nivelului de cota a acesteia.

Daca in timpul unei calatorii se practica mai multe seturi de tarife, atunci in finalul continutului bonului fiscal se calculeaza valoarea totala a calatoriei si valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata, se arata in hotararea de Guvern.

In ceea ce priveste bonurile fiscale emise de casele de schimb valutar, acestea contin datele de mai jos:

data, ora si minutul emiterii bonului fiscal; numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; numele sau codul operatorului; datele de identificare a clientului, respectiv numele, prenumele, tara, actul de identitate, rezident, nerezident; suma incasata de la client; cursul de schimb valutar; comisionul practicat si nivelul cotei de taxa pe valoarea adaugata; suma platita clientului; valoarea taxei pe valoarea adaugata, cu indicarea nivelului de cota a acesteia.

Important! Bonurile fiscale emise de casele de schimb valutar se semneaza si se stampileaza de emitent.

Mai mult decat atat, bonurile emise de magazinele din aeroporturi contin informatii distincte, fata de bonurile emise de comercianti, taximetristi sau casele de schimb valutar.

Astfel, legislatia in vigoare prevede ca aceste bonuri fiscale cuprind, printre altele, datele de identificare a clientului, respectiv numele, prenumele, tipul si numarul documentului de trecere a frontierei de stat, precum si numarul cursei, in cazul transportului aerian.

Atentie! Toate bonurile fiscale, indiferent de emitent, trebuie sa aiba date lizibile si univoce. In plus, data tiparita pe bon contine ziua, luna, anul (in aceasta ordine).

Conform HG nr. 479/2003, valorile se calculeaza cu minimum doua zecimale si se rotunjesc la intregul inferior pentru valori mai mici de 0,50 de unitati si la intregul superior pentru valori egale sau mai mari de 0,50 unitati.

Din 1 martie, comerciantii vor fi obligati sa atentioneze clientii ca pot pleca fara sa plateasca, daca nu primesc bon fiscal

Regulile privind emiterea si solicitarea bonului fiscal se vor schimba de luna viitoare, iar comerciantii vor avea de indeplinit o noua obligatie.

Concret, daca operatorii economici refuza din 1 martie sa emita si sa inmaneze bonul fiscal clientului, atunci acesta are dreptul sa beneficieze de bunul achizitionat sau de serviciul prestat fara plata contravalorii acestuia.

Masura introdusa in OUG nr. 28/1999 prin OG nr. 10/2015 implica pentru operatorii economici care nu emit bon fiscal un risc evident, este de parere Nadia Oanea, Senior Manager, Head of Tax in cadrul Baker Tilly Klitou.

„Totusi, consideram ca in practica va fi o decizie extrem de sensibila pe care clientul trebuie sa o ia, daca doreste sa se prevaleze de acest drept pe care noile prevederi legale i le confera sau totusi va plati pretul bunului/serviciului achizitionat”, a declarat specialistul pentru AvocatNet.ro.

Mai mult decat atat, acelasi document prevede ca operatorii economici sunt obligati sa afiseze la loc vizibil un anunt detaliat de atentionare a clientilor cu privire la dreptul consumatorilor de a pleca cu bunul cumparat fara sa-l plateasca.

Pentru a pune in practica aceasta dispozitie, MFP a lansat recent in dezbatere publica proiectul de ordin prin care a stabilit modelul anuntului pe care urmeaza sa il afiseze comerciantii.

Conform propunerilor MFP, incepand din 1 martie, comerciantii ar putea fi obligati sa afiseze langa casele de marcat un anunt de atentionare a clientilor prin care sa-i informeze ca, in cazul in care nu primesc bon fiscal, pot sa pastreze produsul cumparat fara sa-l plateasca.

In cazul restaurantelor, barurilor, discotecilor si cluburilor, anuntul urmeaza sa figureze pe prima pagina a meniurilor sau ar putea fi afisat prin alte mijloace, astfel incat, la fiecare masa destinata clientilor, acestia sa aiba permanent posibilitatea de a citi anuntul de atentionare, se arata in proiectul de ordin.

In plus, anuntul va contine si numarul de telefon Telverde 0800.800.085 al Ministerului Finantelor, pe care consumatorii il vor putea apela gratuit pentru a semnala situatiile in care magazinele nu emit bonuri fiscale.

Important! Introducerea dreptului consumatorilor de a pleca cu produsul fara sa-l plateasca, precum si obligatia comerciantilor de a-i atentiona pe clienti cu privire la acest drept sunt masuri prin care Ministerul Finantelor incurajeaza emiterea si solicitarea bonului fiscal, in contextul organizarii Loteriei bonurilor fiscale, prima extragere fiind programata pentru 13 aprilie, adica a doua zi de Paste.

Firmele vor utiliza de la anul case de marcat cu jurnal electronic, in locul celor cu role de hartie

OUG nr. 91/2014, care a modificat OUG nr. 28/1999, prevede ca aparatele de marcat cu role de hartie vor fi inlocuite treptat cu unele cu jurnal electronic.

Mai exact, marii contribuabili vor utiliza noile aparate incepand cu data de 1 aprilie 2016, in timp ce de la 1 iulie 2016 aceeasi obligatie le va reveni si contribuabililor mijlocii.

In ceea ce-i priveste pe contribuabilii mici, acestia vor fi obligati sa foloseasca case de marcat cu jurnal electronic incepand cu data de 1 noiembrie 2016.

Atentie! Din 1 ianuarie 2016 va fi interzisa comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu rola jurnal.

De asemenea, conform reglementarilor, noile case de marcat vor trebui conectate la un sistem de supraveghere si monitorizare, pentru transmiterea datelor catre ANAF.

Astfel, la nivelul ANAF se va intocmi in forma electronica un registru national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. Supravegherea si monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale se va realiza de catre Fisc. In acest sens, firmele vor fi obligate sa asigure conectarea la distanta a aparatelor de marcat electronice fiscale, pentru transmiterea de date fiscale catre ANAF.

Pe langa introducerea noilor case de marcate, OUG nr. 91/2014 a modificat si continutul bonului fiscal. Mai exact, bonul fiscal emis de casele de marcat cu jurnal electornic va curpinde ca, element obligatoriu, codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului, la cererea acestuia. Aceasta modificare are in vedere corelarea cu legislatia privind Codul fiscal, respectiv prevederile pentru deducerea TVA care poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate, motiveaza MFP.

In plus, bonul fiscal va mai contine si unitatea de masura.

Nu emiteti bon fiscal? Riscati amenda de maximum 15.000 lei si suspendarea activitatii

Neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale constitutie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 10.000 lei si 15.000 lei, precum si cu suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru, de la o luna la trei luni, in functie de gravitatea faptelor, se arata in OUG 28/1999.

Aceeasi sanctiune se aplica si pentru comerciantii care nu utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale.

In plus, comerciantii care emit bonul fiscal cu date eronate sau acesta nu contine toate datele prevazute in legislatia in vigoare risca amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Mai mult decat atat, tot cu amenda cuprinsa intre 2.000 si 4.000 lei sunt sanctionati si comerciantii care nu vor afisa anuntul de atentionare a consumatorilor cu privire la dreptul lor de a pleca cu bunul cumparat fara sa-l plateasca.

In schimb, neinmanarea bonului fiscal clientului de catre operatorul aparatului de marcat si/sau neeliberarea facturii la solicitarea clientului se sanctioneaza cu o amenda mai mica, de la 800 lei la 1.500 lei, si se aplica persoanelor fizice.

Conform unui comunicat al Directiei Generale Antifrauda Fiscala remis luni redactiei, inspectorii antifrauda au verificat activitatea a 95 localuri si cluburi de noapte din Centrul vechi al Capitalei si au constatat ca acestea au incalcat obligatia legala de a emite bon fiscal si au comercializat bauturi alcoolice spirtoase fara banderole fiscale.

Pentru sanctionarea acestor nereguli, inspectorii antifrauda fiscala au dispus amenzi in valoare totala de 422.300 lei, confiscari de numerar in cuantum de 4.489 lei si suspendarea activitatii comerciale a 13 dintre aceste localuri.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39875/Bonul-fiscal-Ce-informatii-trebuie-sa-contina-si-ce-obligatii-au-anul-acesta-comerciantii-care-il-emit.html#legatura

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 9 times, 1 visits today)

Reprezentantul legal poate fi obligat sa plateasca datoriile firmei?

Reprezentantul legal al unei societati care are restante la stat poate fi obligat de ANAF sa plateasca datoriile acesteia, prin procedura raspunderii solidare. Regulile pe care Fiscul le aplica sunt cuprinse intr-un act normativ care clarifica prevederile din Codul de procedura fiscala.

Conform Codului de procedura fiscala, raspund in solidar cu firma aflata in datorii anumite categorii de persoane care fac parte din acea firma. Insa in Codul de procedura fiscala nu se precizeaza cum vor raspunde persoanele respective in fata organelor fiscale. Totusi, clarificarile sunt cuprinse in Ordinul ANAF nr. 127/2014, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2014 si care a intrat in vigoare la aceeasi data.

Conform documentului, procedura raspunderii solidare difera in functie de persoanele asupra carora se aplica. Astfel, organul fiscal va intreprinde operatiuni specifice in functie de persoanele pe care le va verifica, care sunt clasificate dupa cum urmeaza:

  • persoane care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului;
  • persoane care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil;
  • persoane juridice care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante aledebitorului declarat insolvabil sau insolvent daca, direct ori indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul.

Raspunderea solidara se determina in functie de faptele din care rezulta reaua-credinta

Ordinul ANAF nr. 127/2014 stabileste ca masura de angajare a raspunderii in solidar este aplicata de organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, adica a firmei. Acestea sunt indreptatite sa ceara oricarui codebitor realizarea integrala a obligatiei fata de stat.

Insa pentru pentru a stabili persoanele fizice si/sau juridice asupra carora va aplica masura raspunderii solidare, organul fiscal va identifica, evalua si gestiona toate documentele relevante care vor sta la baza demararii procedurii. Mai exact, organul fiscal va realiza urmatoarele operatiuni:

  • stabilirea surselor de date si informatii;
  • consultarea bazelor de date detinute de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal pentru a evidentia miscarile patrimoniale ale debitorului ce au avut loc intr‐o anumita  perioada de timp;
  • solicitarea de date si informatii de la persoane fizice sau juridice ori alte entitati, considerate utile de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, in demararea procedurii de atragere a raspunderii solidare;
  • analizarea datelor si informatiilor detinute de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal;
  • individualizarea persoanelor fizice si/sau juridice, dupa caz, precum si stabilirea sumelor de bani care vor face obiectul demararii procedurii de atragere a raspunderii solidare.

Mai departe, ordinul ANAF stabileste ca pentru a determina raspunderea solidara organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal va avea in vedere urmatoarele aspecte:

  • documente referitoare la declararea insolvabilitatii debitorului;
  • acte si fapte din care sa rezulte reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice a caror raspundere va fi angajata;
  • documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificarile actului constitutiv, capital social, majorari de capital, sediul social sau modificari ale acestuia, administratori, actionari, directori, cenzori, hotarâri ale adunarii generale a actionarilor si altele;
  • documente referitoare la istoricul codebitorilor;
  • documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspectie fiscala, evidenta pe platitori, declaratii fiscale si altele;
  • date din evidenta proprie (RECOM, Dispecer 3, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.).

In plus, pentru a colecta informatiile necesare angajarii raspunderii solidare, organul fiscal poate sa analizeze documentele contabile ale debitorului  si a persoanelor pentru care urmeaza sa se angajeze raspunderea solidara.

In cazul faptelor din care rezulta reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice, a caror raspundere va fi angajata, nu este definita expresia „rea-credinta” si nici nu sunt oferite indicatii clare in acest sens.

„Din cauza intelesului fin al expresiei rea-credinta instantele au dat castig de cauza contribuabililor. Procedura nu ofera niciun ajutor in definirea acestei expresii sau macar indicii. Nu aduce niciun plus. De asemenea, marile probleme raman. Exact pe punctele nevralgice procedura nu spune nimic”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat fondator al casei de avocatura Dobrinescu Dobrev, intr-un articol publicat anul trecut de AvocatNet.ro.

Astfel, tocmai aspectele neclare intalnite in practica nu sunt lamurite prin procedura cuprinsa in ordinul ANAF, a continuat atunci avocatul.

Persoana care raspunde solidar are dreptul de a fi ascultata

Dupa finalizarea formalitatilor intreprinse de Fisc, pasul urmator in angajarea raspunderii solidare il reprezinta audierea persoanei asupra careia se va aplica masura raspunderii solidare.

Astfel, in ordinul ANAF care se precizeaza ca persoana care va raspunde solidar va aveadreptul de a fi ascultata.

Potrivit documentului citat, dreptul de a fi ascultat este reprezentat de dreptul persoanei pentru care se va proceda la angajarea raspunderii solidare, de a consulta, la sediul organului fiscal, documentatia aflata in dosarul de angajare a raspunderii solidare, de a formula obiectiuni, de a face precizari si de a prezenta acestuia date si inscrisuri considerate utile in apararea sa.

De asemenea, atunci cand va consulta documentatia aflata la organul fiscal, persoana care va raspunde solidar va putea fi asistata de un avocat, consultant sau va putea fi reprezentata de o persoana imputernicita.

Daca vor exista mai multe persoane care ar putea raspunde solidar, atunci acestea vor fi audiate separat.

Mai departe, declaratiile facute in timpul audierilor vor fi consemnate intr-un proces-verbal, incheiat in doua exemplare.

Atentie! Refuzul persoanei care ar putea raspunde solidar sau al reprezentantului sau legal de a semna procesul-verbal de audiere NU reprezinta cauza de nulitate a acestuia. Refuzul se consemneaza, de catre functionarii publici participanti la audiere, in procesul-verbal in cauza, se precizeaza in ordinul ANAF. In situatia in care persoana care ar putea raspunde solidar nu se va prezenta la audiere sau va refuza sa semneze procesul-verbal de audiere organul fiscal NU va intrerupe procedura de angajare a raspunderii solidare.

Raspunderea solidara se aplica printr-o decizie de angajare

Datele care vor determina aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare vor fi incluse intr-un referat privind oportunitatea declansarii procedurii, se mentioneaza in ordinul ANAF.

Pe baza acestui referat, organul fiscal va emite o decizie de angajare a raspunderii solidare care reprezinta titlu de creanta (modelul il puteti consulta in fisierul atasat).

Impotriva deciziei de angajare a raspunderii se poate formula contestatie in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Depunerea contestatiei la autoritatea fiscala este o procedura administrativa, iar in cazul respingerii acesteia, persoana interesata se va adresa instantei, in temeiul legii contenciosului administrativ.

Regulile referitoare la modul de depunere a contestatiei au fost completate in septembrie 2014 prin Ordinul ANAF nr. 2869/2014.

Astfel, conform acestui act normativ, contestatia formulata de repezentantii legali ai unei societati ce raspund solidar trebuie depusa la organul fiscal care administreaza debitorul principal. Aceasta trebuie sa fie insotita de un referat, care cuprinde propunerea de solutionare a acesteia.

Contestatia va fi inaintata Comisiei de solutionare a contestatiilor, iar conducatorul comisiei are obligatia sa desemneze un secretar tehnic, ce va organiza sedinta de solutionare a contestatiei, a documentelor de intocmit si procedurilor de urmat.

Solutionarea contestatiei se va face prin decizia Comisiei de solutionare, ocazie cu care se  poate decide aprobarea sau respingerea contestatiei.

Ulterior, decizia de aprobare sau de respingere a contestatiei va fi comunicata contestatarului, iar acesta va decide daca urmeaza si alta cale de atac.

De asemenea, Ordinul ANAF nr. 2869/2014 a stabilit si modul in care se vor stinge creantele fiscale, daca persoana ce raspunde solidar va efectua platile restante.

Concret, in cazul in care se colecteaza bani de la persoanele impotriva carora s-a instituit masura raspunderii in solidar, pentru aceste sume se pastreaza aceeasi ordine de stingere a datoriilor aplicabila pentru distribuirea sumelor platite la buget in mod voluntar.

Cand inceteaza procedura raspunderii solidare?

Legislatia in vigoare prevede cateva situatii in care procedura raspunderii solidare inceteaza.

Astfel, procedura inceteaza atunci cand din analiza informatiilor detinute si a celor prezentate la audiere, organul fiscal constata ca masura angajarii raspunderii este inaplicabila persoanei in cauza.

In acelasi timp, demersurile realizate pentru aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare inceteaza in cazul in care obligatiile fiscale ale debitorului principal s-au stins.

Totodata, procedura se opreste in conditiile in care decizia de angajare a raspunderii solidare a fost anulata pe cale administrativa ca urmare a solutionarii contestatiei depusa in acest sens ori actele administrative fiscale emise au fost anulate de catre instanta de judecata competenta.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39866/Reprezentantul-legal-poate-fi-obligat-sa-plateasca-datoriile-firmei-Cum-se-aplica-anul-acesta-procedura-raspunderii-solidare.html

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 10 times, 1 visits today)

Regimul fiscal al microintreprinderilor 2015: Cine poate plati anul acesta impozitul de 3% pe venituri?

Conditiile de incadrare a firmelor in categoria microintreprinderilor s-au modificat anul trecut. In plus, in 2014 s-a schimbat si baza de impozitare asupra careia se aplica cota de 3%. Aceste reguli sunt valabile si in 2015.

Legislatia fiscala privind microintreprinderile a suferit modificari importante in 2013, cand OUG nr. 102/2013 a modificat Codul fiscal. Astfel, noul regim fiscal al microintreprinderilor a intrat in vigoare in 1 ianuarie 2014.

Acest regim, care este valabil si in 2015, cuprinde noi conditii de incadrare a firmelor in categoria microintreprinderilor, ce le permite si societatilor care desfasoara activitati dinconsultanta si management sa poata sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor. Totusi, veniturile obtinute din activitatile de consultanta si management nu trebuie sa depaseasca 20% din veniturile totale.

In plus si baza de impozitare asupra careia se calculeaza cota de 3% s-a schimbat de la inceputul anului 2014, iar aceasta se aplica si in 2015.

Cine poate fi microintreprindere din 1 ianuarie 2015?

Codul fiscal stabileste ca o microintreprindere este o persoana juridica care indeplineste cumulativ mai multe conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent. Concret, in acest an vor putea sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilorfirmele care indeplinesc urmatoarele conditii:

  • realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc;
  • realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;
  • realizeaza venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro;
  • capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale,
  • nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti.

Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, atunci aceasta va plati impozit de profit de 16%. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintrele limitele prevazute anterior, luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate de la inceputului anului fiscal.

Impozitul pe profit datorat reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv.

In plus, firma trebuie sa comunice organului fiscal in termen de 30 de zile de la data la care nu mai indeplineste oricare dintre cele doua conditii, ca a iesit din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor. In acest sens, va depune la organul fiscal o declaratie de mentiuni.

Atentie! Pentru determinarea echivalentului in euro a plafonului de 65.000 euro prevazut pentru microintreprinderi se va folosi cursul de schimb de la inchiderea exercitiului financiar precedent. Cel stabilit de BNR pentru 31 decembrie 2014 este de 4,4821 lei/euro, se mentioneaza pe site-ul Bancii Centrale.

De la 1 februarie 2013 toate firmele care realizeau venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numarul de salariati, au fost obligate sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor, chiar daca pana in acel moment ele erau platitoare de impozit pe profit.

Ulterior, incepand cu 1 iunie 2013, regimul fiscal aplicat microintreprinderilor a devenitoptional pentru firmele care se infiinteaza in cursul anului, cu conditia ca ele sa aiba un capital social de minimum 25.000 de euro.

In cazul in care conditia referitoare la capitalul social nu este respectata, persoanele juridice devin microintreprinderi incepand cu anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea reprezentand echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro de la data inregistrarii.

Ce activitati de consultanta si management poate desfasura o microintreprindere?

Calificarea activitatilor de consultanta si management pe care le pot desfasura microintreprinderile ridica unele probleme, in conditiile in care Codul fiscal nu ofera exemple concrete in acest sens. Totusi, exista argumente cu care firmele pot sa justifice, in fata inspectorilor fiscali, veniturile obtinute din astfel de activitati.

Definirea activitatilor de management si consultanta pe care le poate desfasura o microintreprindere este dificila, in conditiile in care acestea au un inteles mai larg si se pot referi la mai multe aspecte.

„De exemplu, consultanta inseamna furnizarea unei opinii, insa nu cuprinde si activitatile de realizare de studii si cercetari. De asemenea, management-ul presupune prestarea de servicii de administrare si coordonare”, a explicat specialistul.

Acesta a adaugat ca activitatile de management si consultanta se regasesc in codurile CAEN si pot lua diverse forme.

Totusi, incadrarea lor intr-un cod CAEN poate ridica unele probleme.

„In ceea ce priveste codurile CAEN, este de mentionat faptul ca, in general, descrierea fiecarui cod cuprinde si liste de activitati care sunt si care nu sunt cuprinse in respectiva sub-diviziune. Cu toate acestea, clasificarea unei activitati/operatiuni sub un anumit cod CAEN poate ridica probleme, deoarece este necesara analiza tuturor aspectelor relevante pentru respectiva activitatea/operatiune”, a subliniat aceasta.

In conditiile in care activitatile/operatiunile desfasurate de o societate trebuie sa se regaseasca in codurile CAEN ale acesteia (fie in codul CAEN principal, fie in codurile CAEN secundare), codurile CAEN trebuie alese astfel incat sa reflecte activitatile/operatunile desfasurate de societate, a punctat Emilia Moise.

Chiar daca definirea exacta a activitatilor de management si consultanta se situeaza la limita interpretarii, atunci cand vine vorba justificarea lor, lucrurile sunt mai clare.

Mai exact, la o inspectie fiscala, contribuabilul poate dovedi in fata Fiscului ca activitatile pe care le desfasoara fac parte din categoria celor de management si consultanta, folosindcontractele pe care le incheie.

„In cadrul unei inspectii fiscale, va prevala contractul, substanta economica si nu obiectul de activitate. Este important contractul in care sunt specificate activitatile desfasurate, ceea ce livreaza microintreprinderea, ceea ce solicita clientul si ceea ce rezulta din livrabil”, a declarat Mitel Spataru.

Baza de impozitare a veniturilor

Codul fiscal stabileste ca microintreprinderile datoreaza la bugetul de stat un impozit de 3% pe veniturile realizate. Din 1 ianuarie 2014, baza de impozitare a veniturilor microintreprinderilor a fost modificata prin OUG nr. 102/2013, in sensul ca pe de o parte au fost introduse noi categorii de venituri care se scad din baza impozabila, iar de cealalta parte s-au adaugat anumite venituri. Aceasta baza de impozitare este valabila si in 2015.

Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% o reprezinta totalul veniturilor trimestriale, din care:

a) se scad:

  • veniturile aferente costurilor stocurilor produse;
  • veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
  • veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
  • veniturile din subventii;
  • veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
  • veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
  • veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
  • veniturile din diferente de curs valutar;
  • veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial;
  • valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii

b) si se adauga:

  • valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;
  • in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.

In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune.

26 ianuarie, termenul pentru depunerea formularului 100

Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, se precizeaza in Codul fiscal.

Pana la aceasta data, microintreprinderile au obligatia de a depune formularul 100 – “Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.

Concret, microintreprinderile trebuie sa depuna acest formular pana pe 26 ianuarie 2015, pentru plata impozitului aferent trimestrului IV din 2014.

Urmatoarele termene de declarare sunt:

  • 27 aprilie pentru trimestrul intai din 2015 (ianuarie-martie);
  • 27 iulie pentru trimestrul al doilea din 2015 (aprilie-iunie);
  • 26 octombrie pentru trimestrul al treilea din 2015 (iulie-septembrie).

Celelalte declaratii ale contribuabililor care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor (cum ar fi decontul de TVA pentru platitorii de TVA sau declaratia unica pentru firmele cu salariati) se depun in functie de vectorul fiscal.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39580/Regimul-fiscal-al-microintreprinderilor-2015-Cine-poate-plati-anul-acesta-impozitul-de-3-pe-venituri.html?utm_content=buffer3ca0f&utm_medium=social&utm_source=facebook.com&utm_campaign=buffer

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 7 times, 1 visits today)