Statul pune la dispozitia antreprenorilor mai multe programe prin care ei isi pot dezvolta afacerile sau isi pot reduce cheltuielile cu salariatii. Fie ca e vorba despre sume de bani care pot fi investite intr-un anumit domeniu, fie ca este vorba de facilitati sau scutiri la plata unor taxe, programele oferite de statul roman sunt diverse si pot reprezenta o sursa de finantare pentru orice IMM, atata timp cat el indeplineste conditiile de eligibilitate.

Antreprenorii pot beneficia de mai multe tipuri de programe – unele in care pot primi finantari nerambursabile de la stat, altele in care statul garanteaza creditele obtinute de IMM-uri la banci  sau subventioneaza dobanzile, dar si anumite facilitati la angajarea anumitor categorii de salariati.

Programe prin care poti primi bani nerambusabili de la stat

Cele mai importante programe prin care antreprenorii pot beneficia de sume nerambursabile de la stat sunt: Programul START, Programul COMERT SERVICII 2014, Programul FEMEIA MANAGER si Programul TINERI DEBUTANTI.

Desi pentru anul 2014, toate cele patru programe si-au incheiat deja sesiunile de inscriere si si-au stabilit beneficiarii, ele se vor deschide din nou si anul urmator. Pentru a fi la curent cu datele la care se fac inscrieri pentru finantari trebuie sa urmariti site-ul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii ,unde se anunta toate aceste informatii.

Va prezentam mai jos o sinteza a regulilor care guverneaza cele patru programe mentionate.

Debutantii in afaceri pot primi credite nerambursabile de pana la 10.000 de euro

Unul dintre cele mai cunoscute programe derulate de stat este Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, lansat in urma cu 3 ani, prin OUG nr. 6/2011. Desi pana anul acesta numai intreprinzatorii cu varste de pana la 35 de ani puteau aplica pentru acest program, incepand din luna iulie 2014, toti cei care isi deschid o afacere pentru prima data, indifferent de varsta, pot accesa beneficiile puse la dispozitie de stat.

In cadrul acestui program, firmele infiintate de debutanti in afaceri pot primi o alocatie financiara nerambursabila reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face vor dovada surselor de cofinantare.

Alocatiile financiare nerambursabile se acorda in lei, in limita plafonului aprobat de Ministerul Economiei.

Totodata, Fondul National de Garantare al Creditelor pentru IMM acorda garantii pentru creditele contractate de „SRL-D” in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de Agentie, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 euro, echivalentul in lei.

Firmele SRL-D sunt scutite de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariati, angajati pe perioada nedeterminata. Aceasta perioada constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea si calculul drepturilor prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se utilizeaza castigul salarial mediu brut lunar, pentru care asiguratul plateste contributia individuala de asigurari sociale. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acorda pentru veniturile salariale lunare care depasesc cuantumul castigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior.

De asemenea, pentru operatiunile de inmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comertului, pentru inregistrarea microintreprinderii nu sunt datorate taxe.

Debutantii in afaceri in cadrul programului primesc consiliere, instruire si sprijin din partea OTIMMC, in a carui raza de competenta isi are sediul social.
In vara anului 2013, Guvernul a decis sa prelungeasca acest program pana in anul 2020, pentru ca un numar de cel putin 550 de debutanti in afaceri sa beneficieze anual de sprijin financiar din partea statului.

Programul START poate aduce firmelor pana la 100.000 de lei

Lansat in 2013, Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului la finantare – START este menit sa incurajeze dezvoltarea IMM-urilor si cresterea performantelor acestora.

In cadrul programului, firmele pot beneficia de pana la 100.000 de lei (care sa reprezinte o contributie de maximum 80% din valoarea proiectului), urmand ca restul de 20% din valoarea proiectului, sa fie suportati de catre intreprinzator.

Banii obtinuti astfel de la stat pot fi cheltuiti in mai multe feluri, printre cheltuielile eligibile numarandu-se achizitiile de:

• Echipamente tehnologice
• Aparate si instalatii de masura
• Mijloace de transport in stricta legatura cu activitatea pe care s-a accesat programul
• Licente, brete, francize, software
• Echipamente IT (inclusiv licente necesare desfasurarii activitaii si sisteme audio-video)
• Spatii de lucru, de productie sau prestari servicii
• Mobilier, aparatura birotica, sistem de protectie a valorilor umane si materiale
• Instalatii specifice in scopul obtinerii unei economii de energie

De asemenea, finantarile obtinute de la stat pot fi folosite si pentru realizarea unui site de prezentare (inclusiv costul domeniului si achizitionarea softului pentru comertul online), promovarea online a activitatilor, elaborarea si productie de materiale de promovare (nu mai mult de 15% din totalul cheltuielilor) sau pentru consultanta necesara intocmirii documentatiei de inscriere in program (a planului de afaceri).

Pentru accesarea programului START, firmele solicitante trebuie sa indeplineasca mai multe conditii cumulativ. Astfel, firmele trebuie:

• sa fie organizate ca SRL sau SRL-D
• sa aiba cel multe 2 ani de inregistrarea la Registrul Comertului la data completarii online a formularului de preselectie
• sa aiba un administrator cu cel putin studii medii definitivate
• sa nu aiba datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale
• sa nu fi beneficiat de ajutor financiar in cadrul programului START, si nici sa nu aiba in componenta, un asociat sau adminstrator care sa fi facut parte dintr-o firma care a beneficiat in trecut de programul START.

Programul Comert, destinat firmelor care vor sa-si dezvolte activitatile de comercializare a produselor si a serviciilor de piata

In cadrul acestui program, firmele care au ca obiect de activitate comercializarea produselor si serviciilor de piata pot obtine o finantare de pana la 80.000 de lei pentru a-si dezvolta si moderniza afacerile.

Procentul de contributie din partea statului diferit, in functie de tipul de intreprindere. Astfel, cei 80.000 de lei, pot reprezenta 80% din valoarea proiectului in cazul unei microintreprinderi (maximum 9 angajati si cifra de afacere de maximum 2 milioane de euro) , 70% pentru intreprinderi mici si 60% pentru intreprinderi mari. Diferenta, de pana la 100%, precum si TVA-ul sunt suportate de catre beneficiar.

Categoriile de cheltuieli eligibile, sunt asemanatoare cu cele de la Programul START si cuprind:

• Echipamente IT
• Cititoare de cod de bare
• Cantare electronice
• Aparate de marcat electronice fiscale
• Echipamente tehnologice masini, utilaje
• Electro si motostivuitoare
• Active necorporale: brevete, licente, francize, software comert online
• Certificarea unui sistem de management al calitatii
• Realizarea unui site
• Echipamente specifice in scopul obtinerii unei economii de energie
• Promovarea online a activitatilor de comercializare
• Consultanta pentru intocmirea documentatiei

Pentru obtinerea finantarii, firmele solicitante trebuie fie organizate ca SRL-uri sau SRL-D-uri, sa aiba o vechime de cel putin 1 an pe piata, iar obiectul lor de activitate trebuie sa fie comercializarea produselor si serviciilor de piata. Mai mult decat atat, codul CAEN pentru care se solicita finantarea trebuie sa fie autorizat la Registrul Comertului cu cel putin 3 luni inainte de a depune cererea pentru finantare.

Femeile care conduc IMM-uri pot primi pana la 41.500 de lei, bani nerambursabili

Programul national multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor manager din sectorul IMM este destinat microintreprinderilor SRL sau SRL-D, , in care o femeie detine cel putin 50% din partile sociale, dar si PFA-urilor sau intreprinderilor individuale ale caror reprezentanti legali sunt femei.

In cadrul programului, statul roman ofera un ajutor financiar nerambursabil de 41.500 lei, ce reprezinta o contributie de 90% din valoarea intreaga a proiectului. Diferenta de 10% trebuie sa o reprezinta contributia proprie a intreprinzatoarei.

Banii obtinuti de la stat pot fi cheltuiti pe achizitionarea de: echipamente tehnologice, masini si utilaje, software si licente, mobilier si aparatura de birotica, echipamente IT, mijloace de transport marfa, realizarea unui site, promovare online, consultanta pentru realizarea planului de afaceri, precum si pe cursuri de competente antreprenoriale.

Pentru a putea accesa acest program, agentii economici trebuie sa fie infiintati, in momentul in care se inscriu pentru finantare, de cel putin trei ani, dar si sa fie la zi cu datoriile catre stat.

Programe prin care statul inlesneste acordarea de credite IMM-urilor

Majoritatea antreprenorilor tineri romani se orienteaza spre creditul bancar ca sursa de finantare, insa, in ultimii ani, institutiile financiare au inceput sa acorde tot mai greu astfel de imprumuturi.

Statul vine in ajutorul antreprenorilor prin intermediul unor programe care vizeaza subventionarea dobanzilor aferente unui credit bancar sau garantarea acestuia.

Firmele pot contracta credite de pana la 5 milioane de lei, garantate de stat

Anul trecut, in luna octombrie, statul a lansat Programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri, aprobat prin OUG nr. 92/2013.

Potrivit acestui act normativ, intreprinderile mici si medii pot contracta un credit de maximum 5.000.000 lei, pe o perioada de pana la doi ani, care va fi garantat de stat in proportie de 50% din valoarea finantarii, bani ce pot fi folositi numai pentru finantarea capitalului de lucru, neputand fi utilizate pentru refinantarea altor credite in derulare.

De asemenea, imprumutul contractat poate fi prelungit pe o perioada de pana la un an.

Potrivit OUG nr. 92/2013, programul se va desfasura pe o perioada de trei ani, de la data intrarii in vigoare a normelor de aplicare, adica pana in 2016, iar garantiile pentru imprumuturile contractate de firme vor fi acordate in limita unui plafon de doua miliarde de lei, prin intermediul Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

Totusi, pentru obtinerea imprumutului garantat de stat in procent de 50%, IMM-urile au si unele obligatii.

Mai exact, IMM-urile se obliga sa constituie, in favoarea statului roman reprezentat prin MFP, oipoteca mobiliara asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la banca finantatoare, valabila pana la achitarea creditului contractat.

Contractul de ipoteca mobiliara urmeaza sa fie inscris la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM) de catre banca finantatoare, care va primi un mandat special in acest sens.

In continuare, intre institutia de credit finantatoare, IMM si MFP se va incheia o conventie prin care se va stabili ca banca, fara consimtamantul firmei, va urma instuctiunile prin care ministerul dispune de sumele aflate in cont.

Mai mult decat atat, administratorii si actionarii/asociatii care detin cel putin 50% din capitalul firmei care contracteaza imprumutul, precum si intreprinzatorul persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent, in calitate de fideiusor (n.r. – persoana care garanteaza pentru cineva, obligandu-se sa ii plateasca datoriile), vor garanta cel putin un angajament personal creantele rezultate din plata garantiilor acordate de FNGCIMM in numele si in contul statului.

Conform OUG nr. 92/2013, IMM-urile sunt eligibile in cadrul programului, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele criterii:

• nu se afla in dificultate conform liniilor directoare ale Comisiei Europen,(adica firmele aflate in dificultate nu sunt capabile, din resurse proprii sau cu fonduri pe care le pot obtine de la proprietarul/actionarii sau creditorii sai, sa opreasca pierderile care, fara interventia din exterior a autoritatilor publice, le vor condamna, aproape sigur, la iesirea din afaceri in termen scurt sau mediu);
• nu se afla in litigiu, in calitate de parati, cu MFP si/sau institutia de credit partenera;
• nu figureaza cu credite in baza de date a Centralei Riscurilor de Credit (C.R.C) sau figureaza cu credite care nu prezinta riscuri de rambursare;
• nu figureaza cu incidente majore cu cecuri si bilete la ordin in ultimele 12 luni in baza de date a Centralei Incidentelor de Plati (C.I.P.);
• impotriva lor nu s-a deschis procedura insolventei;
• prezinta institutiei de credit finantatoare garantii colaterale, care impreuna cu garantia de stat acordata prin program, acopera in proportie de cel putin 100% valoarea finantarii;
• au cel putin 3 ani de la infiintare si au realizat bunuri si/sau servicii si au intocmit bilanturi contabile in ultimele doua exercitii financiare consecutive incheiate;
• inregistreaza profit din exploatare in ultimul exercitiu financiar incheiat;
• nu inregistreaza restante la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Nu sunt eligibile pentru acordarea de garantii in cadrul programului, IMM-urile din urmatoarele sectoare de activitate: intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare, activitati de jocuri de noroc si pariuri, productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, activitati de inchiriere si leasing, activitati de investigare si protectie, se arata in reglementarile  nou-publicate.

Bancile care s-au inscris ca finantator in cadrul Programului de garantare a creditelor pentru IMM, aprobat prin OUG nr. 92/2013, sunt Banca Transilvania, BRD, CEC, ING, Banca Romaneasca, Bancpost, BCR, Banca Comerciala Carpatica, Intesa Sanpaolo, preciza Ministerul de Finante, intr-un comunicat  transmis redactiei in luna ianuarie.

Dobanda mai mica pentru IMM-urile care fac imprumuturi pentru investitii

O alta schema de ajutor de minimis pentru IMM-uri a fost lansata in ianuarie 2014, dupa ce Ordinul Ministerului Economiei nr. 2499/2014 pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de minimis, denumita „Schema transparenta de ajutor de minimis sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda” a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 46, din 20 ianuarie 2014.

Astfel, reglementarile deja in vigoare instituie o schema transparenta de ajutor de minimis pentru IMM-uri, sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda, ca parte integranta a implementarii initiativei JEREMIE in Romania, administrata de Fondul European de Investitii.

JEREMIE („Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este un instrument de creditare cu subventie partiala de dobanda prin care intreprinderile mici si mijlocii pot accesa imprumuturi pentru investitii si capital de lucru beneficiind de o dobanda redusa semnificativ fata de nivelul pietei si de cerinte reduse de garantii.

Suma totala maxima alocata ajutoarelor de minimis sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda va fi de maximum 150 milioane euro (echivalent lei), iar suma maxima a fiecarui credit acordat catre un IMM eligibil se va situa la nivelul la care echivalentul-subventie brut ar atinge suma de 200.000 euro per intreprindere (respectiv 100.000 euro pentru operatorii economici care activeaza in domeniul transporturilor).

Conform dispozitiilor, beneficiarii trebuie sa fie inregistrati in Romania, sa nu fie in stare de faliment ori lichidare, sa nu aiba afacerile administrate de un judecator-sindic sau activitatile lor comerciale sa fie suspendate ori sa faca obiectul unui aranjament cu creditorii sau sa fie intr-o situatie similara cu cele anterioare, reglementata prin lege.

De asemenea, beneficiarii trebuie sa isi fi indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale) si sa nu fie obiectul unui ordin de recuperare in urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal si incompatibil cu piata comuna.

In plus, reprezentantul legal al fiecarui beneficiar trebuie sa nu fi fost condamnat in ultimii 3 ani, prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala.

Important! Ajutorul de minimis acordat in cadrul acestei scheme nu se cumuleaza cu alte ajutoare de stat acordate in legatura cu aceleasi costuri eligibile.
Programul Kogalniceanu exista, dar momentan nu se mai aplica

Pana in 2013, IMM-urile puteau beneficia de linii de credit cu dobanda subventionata de stat, si prin programul Kogalniceanu, insa in 2014 Ministerul de Finante nu a mai prelungit desfasurarea acestuia, astfel ca momentan programul este suspendat.

Programul Kogalniceanu permitea IMM-urilor sa acceseze o linie de credit, in valoare maxima de 400.000 lei/IMM/an, cu urmatoarele facilitati, care puteau fi acordate impreuna sau separat:

• dobanda total subventionata – subventia acordata IMM-urilor de la bugetul de stat de catre Ministerul Economiei, in proportie de 100% pentru creditele in lei, dar nu mai mult de 9% pe an din soldul sumei utilizate din linia de credit acordata;
• garantii in numele si in contul statului acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii – FNGCIMM, in calitate de mandatar al Ministerului Finantelor Publice, pentru creditele contractate de beneficiarii eligibili care respecta conditiile programului si se incadreaza in normele si procedurile interne ale institutiilor de credit. Garantia in numele si in contul statului se acorda numai in situatia in care beneficiarul programului nu dispune de garantii suficiente pentru accesarea liniei de credit. Statul garanta prin  FNGCIMM maximum 80%, dar nu mai mult de 320.000 lei din din valoarea creditului.

Linia de credit cu dobanda subventionata si/sau, dupa caz, cu garantie de stat era acordata pe o perioada de maximum un an, perioada de rambursare a creditelor fiind stabilita de institutia de credit care a acordat creditul conform normelor interne ale acesteia.

Totusi, linia de credit putea fi prelungita pe maximum un an, pe perioada de valabilitate a programului.

Solutii pentru reducerea cheltuielilor salariale

Romania s-a plasat anul trecut pe locul 7 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste cheltuielile cu forta de munca fata de suma neta incasata de un angajat.

Calculele facute de Molinari Economic Institute privind povara fiscala pentru un lucrator in tarile membre UE au aratat ca pentru fiecare euro ajuns la acesta patronul are cheltuieli de 1,83 euro, daca achita intocmai toate taxele si impozitele prevazute de lege.

Totusi, pentru a reduce povara cheltuielilor cu salarii, exista cateva facilitati pe care antreprenorii le pot obtine.

Ce salariati poti sa angajezi pentru a primi bani nerambursabili de la stat

Confom reglementarilor, angajatorii care incadreaza in munca anumite categorii de persoane pot beneficia de stimulente financiare de la stat, calculate in functie de indicatorul social de referinta (ISR), care in 2014 are valoarea de 500 de lei. Iata ce angajati poti sa incadrezi in munca pentru a beneficia de facilitate din partea statului:

1) Absolventi

Facilitati: Cei care incadreaza in munca absolventi ai unor institutii de invatamant primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, o subventie ce difera in functie de studiile salariatilor. Astfel, pentru fiecare absolvent incadrat, angajatorii primesc:

• o suma egala cu valoarea ISR pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;
• o suma egala cu de 1,2 ori valoarea ISR pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal;
• o suma egala cu de 1,5 ori valoarea ISR pentru absolventii de invatamant superior.

In cazul in care absolventul este persoana cu handicap, subventia se acorda timp de 18 luni. Totodata, subventia nu se acorda pe perioadele in care raporturile de munca sunt suspendate.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze absolventii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni (din motive neimputabile angajatilor) angajatorii vor restitui subventiile primite pentru fiecare absolvent, plus dobanda de referinta a BNR.

2) Someri peste 45 de ani

Facilitati: Cei care angajeaza someri in varsta de peste 45 de ani vor primi lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata, o suma egala cu valoarea ISR.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze somerii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primita, plus dobanda de referinta a BNR.

3) Someri parinti, unici sustinatori ai familiilor monoparentale

Facilitati: Ca si in cazul celor care angajeaza someri peste 45 de ani, si angajatorii care incadreaza in munca someri parinti, unici sustinatori ai familiilor monoparentale, beneficiaza, lunar, de o suma egala cu valoarea ISR. Suma se va acorda de stat timp de 12 luni.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze somerii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primita, plus dobanda de referinta a BNR.

4) Someri care in 5 ani de la data angajarii se pot pensiona

Facilitati: Angajatorii care incadreaza in munca someri care, in termen de 5 ani de la data angajarii indeplinesc conditiile de pensionare, vor beneficia lunar de o suma egala cu valoarea ISR.

Suma se va acorda pe toata perioada angajarii, pana la data indeplinirii conditiei de pensionare.

Important: Somerii trebuie sa indeplineasca, in termen de 5 ani de la angajare, conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru limita de varsta.

5) Persoane cu handicap

Facilitati: Cei care incadreaza in munca persoane cu handicap vor primi lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare astfel de angajat, o suma egala cu valoarea ISR.

De aceasta facilitate beneficiaza atat angajatorii care, in raport cu numarul de angajati, si-au indeplinit obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca persoane cu handicap, precum si cei care nu au aceasta obligatie legala.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze somerii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primita, plus dobanda de referinta a BNR.

6) Tineri cu risc de marginalizare sociala

Tanarul cu risc de marginalizare sociala este o persoana cu varsta cuprinsa intre 16-26 de ani, care se inregistreaza la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau, dupa caz, resedinta si se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

• se afla in sistemul de protectie a copilului sau provine din acest sistem;
• are dizabilitati;
• nu are familie sau a carui familie nu ii poate asigura intretinerea;
• are copii in intretinere;
• a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
• este victima traficului de persoane.

Ca si in cazul celorlalti someri, tanarul cu risc de marginalizare sociala trebuie sa fie in cautarea unui loc de munca, sa fie apt , din punct de vedere fizic si psihic, pentru prestarea unei munci si sa fie disponibil sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Facilitati: Angajatorii, denumiti si angajatori de insertie, vor beneficia, lunar, pentru fiecare tanar cu risc de marginalizare sociala incadrat in munca, de o suma egala cu salariul de baza stabilit la data angajarii tinerilor (dar nu mai mult de doua ori valoarea indicatorului social de referinta), pana la expirarea duratei contractului de solidaritate.

Pe de alta parte, daca la data expirarii contractului de solidaritate, angajatorul mentine raportul de munca cu tanarul, atunci va beneficia de o alta facilitate din partea statului. Concret, angajatorul va primi lunar, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma in cuantum de 50% din indemnizatia de somaj pe care tanarul ar fi primit-o daca raporturile de munca ar fi incetat la acea data. Suma se acorda angajatorului pe perioada mentinerii raporturilor de munca, dar nu mai mult de 2 ani.

Contractul de solidaritate se incheie intre agentia pentru ocuparea fortei de munca teritoriala si tanar pe o durata de pana la 3 ani, dar nu mai putin de un an, in conditiile in care, la data incheierii contractului de solidaritate, tanarul nu a implinit varsta de 26 de ani.

Obligatii: Facilitatea se acorda doar daca angajatorii indeplinesc anumite conditii:

• incadrarea in munca se realizeaza in baza unui contract individual de munca pe perioada determinata, pana la expirarea duratei contractului de solidaritate sau a unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata;
• locul de munca pe care este incadrat tanarul este un loc de munca vacant, care a fost comunicat agentiei pentru ocuparea fortei de munca teritoriale;
• sunt indeplinite si alte conditii prevazute de legislatia in vigoare pentru acordarea acestei sume.

De asemenea, in cazul in care angajatorii inceteaza raporturile de munca ale tinerilor inainte de expirarea contractului de solidaritate, acestia vor fi obligati sa restituie, in totalitate, subventiile pentru fiecare tanar pentru care a incetat raportul de munca, plus dobanzile.

Angajatorii pot beneficia de bani de la stat pentru a plati formarea profesionala a ucenicilor

Incepand din vara anului 2013, angajatorii care lucreaza cu ucenici au obligatia de a le asigura acestora formarea profesionala, dar si de a suporta contravaloarea acestei formari. Totusi, statul ofera si unele facilitati acestor angajatori, in sensul ca da posibilitatea finantarii formarii profesionale a ucenicilor si din sponsorizari, fonduri structurale europene sau de la bugetul asigurarilor de somaj.

Finantarea formarii profesionale prin ucenicie la locul de munca se poate realiza din:

• resurse proprii ale angajatorilor;
• sponsorizari ale persoanelor fizice si/sau juridice;
• fonduri structurale europene;
• bugetul asigurarilor de somaj;
• alte surse legale constituite: donatii, taxe

Finantarea uceniciei din sponsorizari ale persoanelor fizice si/sau juridice se face in conditiile respectarii Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea. Astfel, pentru finantarea de acest tip se va incheia un contract de sponsorizare, care se anexeaza in copie la contractul de ucenicie.

In ceea ce priveste finantarea din fonduri structurale europene, aceasta se realizeaza in conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului, conditii generale, si a Ordinului pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei cheltuielilor eligibile in cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”, in vigoare la data incheierii contractului de ucenicie.

Totodata, angajatorul care incheie un contract de ucenicie poate solicita si beneficia, la cerere, de 60% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca (ISR in prezent este de 500 lei).

Atentie! Aceasta facilitate nu aplica pe perioada de proba prevazuta in cuprinsul contractului de ucenicie si nici in perioada in care raporturile de munca sunt suspendate.

Potrivit normelor, pentru acordarea sumelor din bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorul incheie cu agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de 30 de zile lucratoare de la data expirarii perioadei de proba cuprinse in contractul de ucenicie, o conventie. In situatia in care conventia nu se incheie in termenul prevazut, angajatorul nu mai beneficiaza de sumele alocate din bugetul asigurarilor pentru somaj, pentru acel contract de ucenicie.

In vederea incheierii conventiei, angajatorii depun urmatoarele documente:

• actul de identitate al ucenicului, in copie.
• contractul de ucenicie, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, in copie

Conventia se incheie pentru fiecare contract de ucenicie pentru care angajatorul solicita sumele din bugetul asigurarilor pentru somaj, care se vor acorda de la data expirarii perioadei de proba cuprinse in contractul de ucenicie, lunar.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38684/Cum-poti-obtine-bani-de-la-stat-pentru-a-ti-finanta-afacerea-sau-pentru-a-mai-scadea-costurile-cu-angajatii.html

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 8 times, 1 visits today)

Dupa mai bine de un an de la intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila, noi prevederi urmeaza sa fie introduse in acest act normativ. Mai exact, presedintele a promulgat in aceasta saptamana un document care aduce numeroase modificari Codului de procedura civila. Cele mai importante dintre acestea se refera la executarea silita.

Camera Deputatilor a adoptat recent, prin vot final, un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe.

Documentul a fost promulgat in aceasta saptamana de presedintele statului, prin Decretul nr. 633/2014, asa incat a devenit Legea nr. 138/2014, se mentioneaza pe site-ul Camerei Deputatilor. Totusi, pentru a intra in vigoare, este necesar ca legea sa fie publicata in Monitorul Oficial.

Unele dintre modificarile aduse Codului de procedura civila, prin recentul act normativ, sunt firesti, in conditiile in care din practica a reiesit nevoia de a aduce anumite completari codului, in sensul ca in exista unele lacune, iar proiectul vine tocmai sa completeze aceste goluri, a declarat la solicitarea noastra avocatul Natalia Berindean.

Ce modificari sunt aduse procedurii de executare silita?

Legea nr. 138/2014, recent promulgata de presedinte, dar care nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial, aduce o serie de noutati importante in ceea ce priveste procedura de executare silita, ne-a precizat avocatul.

Astfel, este eliminata etapa de incuviintare a executarii silite din competenta instantelor si o atribuie executorilor judecatoresti, se arata in expunerea de motive a actului normativ. Motivul il reprezinta faptul ca s-a constatat o crestere a volumului de activitate a instantelor de executare din cauza numarului relativ mare de cereri de incuviintare a executarii silite. Astfel, pentru a rezolva aceasta situatie, s-a impus eliminarea etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantei si atribuirea acestei sarcini executorului judecatoresc, motiveaza initiatorii actului normativ.

Mai mult decat atat, in baza noilor reglementari, instanta de executare va fi in masura sa determine dobanzile, penalitatile si alte asemenea sume care se cuvin de drept creditorului, urmand a le stabili prin incheiere, a continuat Natalia Berindean.

De asemenea, recentul act normativ reintroduce obligativitatea investirii cu formula executorie a titlurilor executorii, cu exceptia hotararilor judecatoresti. Conform avocatului, hotararea arbitrala se va investi cu formula executorie inainte de a formula cererea de executare silita.

„Prin reintroducerea investirii cu formula executorie, din nou se vor prelungi termenele de recuperare a sumelor, o masura in defavoarea creditorilor. Procedura de executare silita este destul de greoaie, termenele nu sunt in favoarea creditorilor. Termenele reale de a obtine poprirea conturilor debitorului si a cunoaste situatia financiara a debitorului sunt de cel putin doua, trei luni. Prin introducerea investirii cu formula executorie (de exemplu, executarea unui Bilet la ordin sau fila CEC), acest termen, de a obtine o reactie clara a debitorului, va depasi trei luni”, a subliniat avocatul contactat de noi.

De cealalta parte, initiatorii actului normativ sustin ca procedura de investire cu formula executorie pentru titlurile executorii, altele decat hotararile judecatoresti, a fost reintrodusa in Codul de procedura civila pentru asigurarea unui control al instantelor de judecata asupra acestor categorii de inscrisuri si tinand cont de faptul ca incuviintarea executarii silite presupune o etapa ulterioara, care consta in verificarea indeplinirii conditiilor de forma, verificare pe care o va realiza executorul judecatoresc competent.

Acestia considera ca ar fi mai potrivit ca investirea cu formula executorie sa fie aplicata altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti.

Pe langa noutatile mentionate anterior, Legea nr. 138/2014 stabileste ca instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul/sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel, ne-a mai spus Natalia Berindean.

Totodata, noile dispozitii inlatura procedura de regularizare pentru contestatia la executare, iar acest lucru era de asteptat, intrucat in practica au fost numeroase cazuri in care la momentul judecarii contestatiei executarea silita era deja finalizata, a aratat sursa citata.

Justitiabilii vor putea solicita copii dupa notele grefierului

Potrivit noilor reglementari, partile vor avea posibilitatea sa solicite o copie dupa notele grefierului pe care le vor putea contesta pana la sedinta urmatoare, ne-a precizat Natalia Berindean. De asemenea, va putea fi solicitata si o copie dupa inregistrarea sedintei de judecata, in format electronic.

„Acesta este un pas inainte in colaborarea judecator-avocat-grefier si este binevenita”, considera Natalia Berindean.

Tot in ceea ce priveste comunicarea documentelor au fost extinse anumite drepturi ale executorului judecatoresc. Mai exact, s-a reglementat situatia in care, la cererea executorului judecatoresc, institutiile publice, institutiile de credit si orice alte persoane fizice sau persoane juridice sunt obligate sa ii comunice, de indata, in copie, atat datele si informatiile, cat si documentele, apreciate de executorul judecatoresc ca fiind necesare realizarii executarii silite, se arata in expunerea de motive a actului normativ.

Conform documentului, aceste dispozitii au fost clarificate pentru prevenirea situatiilor in care tertii, care detin documente apreciate de catre executorul judecatoresc ca fiind utile cauzei, refuza sa le transmita acestuia, prevalandu-se de faptul ca obligatia legala subzista numai in ceea ce priveste comunicarea datelor si a informatiilor, nu si a documentelor.

De asemenea, Legea nr. 138/2014 aduce noutati si in ceea ce priveste recalificarea caii de atac.

„Partilor li se va comunica/aduce la cunostinta incheierea, urmand sa curga un nou termen pentru declararea, respectiv motivarea caii de atac prevazute de lege, de la comunicare pentru cei lipsa, respectiv de la data aducerii la cunostinta pentru cei prezenti”, ne-a precizat Natalia Berindean.

Modificarile cuprinse in Legea nr. 138/2014 vin in contextul in care Noul Cod de procedura civila a intrat in vigoare pe 15 februarie 2013, dupa amanari repetate din cauza lipsei fondurilor pentru implementarea noului sistem la nivelul instantelor din Romania.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38794/Codul-de-procedura-civila-se-modifica-Executarea-silita-se-va-realiza-dupa-noi-reguli.html

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 4 times, 1 visits today)

Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) poate veni, in orice moment, in control la sediul angajatorilor, fara nicio instiintare prealabila.Firmele sunt obligate sa puna la dispozitia inspectorilor documente si informatii, in functie de obiectul controlului, riscand altfel amenzi de pana la 10.000 de lei. Cu toate ca inspectorii de la ITM au acces nelimitat la date si documente, totusi trebuie sa stiti ca ei nu au dreptul sa solicite informatii din domenii in care nu au competenta.

1. Nu arati nimic, daca inspectorul nu isi justifica prezenta

Art. 15 alin. (1) din HG nr. 1.377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, precum si pentru stabilirea unor masuri cu caracter organizatoric arata ca toata inspectia in domeniul muncii se declanseaza dupa ce este indeplinita o conditie: inspectorul/inspectorii iti arata ordinul de serviciu. Documentul trebuie sa fie completat la toate rubricile – si la data, si la stampila, si la tematica.

Daca nu e completat cum trebuie, nu au ce sa caute. Asta nu inseamna ca trebuie sa te arati cu o mina infricosatoare. Ajunge sa fii ferm. Un pumn de fier in manusa de catifea. Dar arati de la inceput ca iti stii drepturile – si asta e fundamental, esential pentru directia in care o va lua inspectia.

In al doilea rand, inspectorul trebuie sa completeze registrul de control. Regula este cea prevazuta in art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, regula potrivit cu care organele de control au obligatia de a consemna in registru, inaintea inceperii controlului, urmatoarele elemente obligatorii: numele si prenumele persoanelor imputernicite de a efectua controlul, unitatea de care apartin, numarul legitimatiei de control, numarul si data delegatiei/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlata, precum si temeiul legal in baza caruia se efectueaza controlul.

Atentie! Exista un regim derogatoriu de la aceasta regula, insa numai pentru combaterea muncii „la negru”. Art. 240 din Codul muncii aduce o derogare, in sensul ca in cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fara forme legale, inspectorii de munca vor completa registrul unic de control dupa efectuarea controlului. Citirea atenta a textului arata ca derogarea este posibila numai pentru depistarea muncii la negru, nu si pentru controale avand alte teme (neinmanarea fiselor de post, calculul eronat al salariilor, refuzul de a compensa orele suplimentare); daca in aceste din urma cazuri nu se completeaza registrul unic de control anterior inceperii controlului, fapta este sanctionata potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii (art. 9 din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control).

In plus, din ordinul de serviciu si din registrul de control selectezi tematica, aspect foarte important pentru ce urmeaza. Pentru ca…

2. Nu arati ce ti se cere, dar nu face obiectul controlului

O spune de data aceasta chiar Legea 108/1999, la art. 20. Trebuie sa prezinti documentele “necesare controlului sau cercetarii evenimentului”.
Cele care nu fac parte din tematica nu se dau.

3. Nu arati ce nu ti se cere

Foarte multi intra in amanunte care nu li se cer si nu reusesc decat sa starneasca curiozitatea inspectorilor. Mai grav decat sa arati la cerere documente care nu se justifica e sa arati din proprie initiativa asa ceva.

Exemplu: ti se cer statele de salarii, foarte alambicate, iar tu incepi sa te justifici ca luna asta nu ai avut bani si nu ai platit sporul de noapte, dar vei recupera luna viitoare. Gresit. Lasa-i sa te intrebe. In 80% din cazuri, va spun din experienta, nu o vor face, decat daca au venit „tintit” sa verifice sporul de noapte, in urma unei reclamatii.

4. Nu arati ce nu e legal sa ti se ceara

Spre exemplu, ITM nu are competenta in a verifica modul de calcul a contributiilor. Astfel, ca nu trebuie sa arati modul in care ai intocmit declaratia 112, deoarece nu e problema ITM. Nu te justifici de ce ai organizat doar interviu si nu ai organizat concurs sau examen, daca nu esti institutie publica. Nu ii intereseaza pe inspectori de ce ai stabilit asa si nu altfel criteriile de evaluare. In definitiv tu, ca manager, iti stabilesti cum faci performanta.

Nu iti poate cere sa vada daca ai anuntat locurile de munca vacante – aceasta e atributia AJOFM, nu a ITM.

Desigur, pentru a sti ce tine de competent ITM si ce nu ai nevoie de ajutorul unui jurist sau a managerului de resurse umane. Sau pur si simplu citesti atent Legea nr. 108/1999 republicata.

Tot la acest capitol, aducem in discutie dispozitia potrivit careia inspectorii de munca sunt obligati sa nu aiba vreun interes, direct sau indirect, de orice natura ar fi acesta, in entitatile care se afla sub incidenta controlului lor. Daca inspectorul are vreun interes (spre exemplu tocmai l-ai concediat disciplinar pe cumnatul sau, care de altfel te-a amenintat ca”va trimite controlul pe cap” si ca „are el pe un cumnat la ITM”, e bine sa arati inspectorului ca stii asta.

5. Nu arati ceea ce nu e de competenta ITM sa verifice

Aici avem un exemplu. In cazul salariatilor este permis cumulul de functii (art. 35).

PFA poate sa aiba mai multi clienti. Este insa posibil cumulul de functii (de fapt de contracte), in sensul ca, la acelasi angajator, o persoana sa fie salariat, dar sa presteze si activitate pe PFA?

Nimic nu interzice aceasta.

ITM interpreteaza nejustificat, in sensul ca PFA nu ar trebui sa desfasoare aceeasi activitate ca si salariatul. Cu alte cuvinte, este admis cumulul contabil (salariat) – psiholog (PFA), dar nu este admis cumulul contabil (salariat) – contabil (PFA).

Nu ni se pare ca exista un argument in favoarea pozitiei ITM, mai ales ca art. 17 OUG nr. 44/2008 privind regimul PFA arata ca o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata. Dar nu aceasta intereseaza in principal acum.

Ne intereseaza faptul ca in caz de cumul, la inspectia ITM se arata contractul de munca si atat. Nu intra in atributiile ITM de a solicita si contractul cu PFA, deci acest contract nu i se prezinta ITM-ului. Eventual Finantelor, dar si aici numai in anumite conditii (daca obiectul controlului vizeaza si acest aspect).

E doar un exemplu, dar atentie: poti refuza sa prezinti si sa explici tot ce nu tine de competenta ITM-ului.

6. Nu arati ce nu ai

Fara gluma. Spre exemplu, Regulamentul intern, desi este obligatoriu, nu l-ai intocmit. Nu exista sanctiune pentru asta in Codul muncii (ce scapare…!). Inspectorii pot sa dea cel mult, ca masura, sa prezinti Regulamentul intern in termenul stabilit de ei.

Sau: nu ai dovada informarii prealabile la incheierea/modificarea contractului de munca, dar ai contractul de munca sau actul aditional de modificare, semnat, inregistrat, totul in regula. Art. 17 alin. (3) din Codul muncii iti spune ca e suficient, iar daca e nemultumit salariatul se adreseaza instantei, nu Inspectiei Muncii – art. 19 din Codul muncii.

Un aspect pe care, daca legea nu te obliga si nu il ai si nu il arati este cel al masuratorilor, determinarilor sau expertizelor pentru prevenirea unor evenimente sau pentru stabilirea cauzelor evenimentelor produse, nivel de noxe etc.

Daca pana acum nu au fost necesare si un salariat a solicitat astfel de masuratori, le vei face. Nu le ai acum – nu e problema. ITM le dispune, cheltuielile fiind suportate de catre tine, ca angajator. Problema apare daca trebuiau facute/reinnoite si nu ai reusit aceasta.

7. Nu arati documente la care nu ai acces chiar atunci

Spre exemplu, omul de la HR sau de la Serviciul intern de prevenire si protectie e plecat la o conferinta la 200 de km si biroul lui cu documente confidentiale e incuiat. Aici nu e rea-credinta, iar daca inspectorii considera ca totusi ar fi, trebuie sa o dovedeasca intr-un eventual litigiu, in conditiile in care, totusi, buna-credinta a angajatorului este prezumata chiar prin lege .

Asa fiind, inspectorii ITM sunt obligati sa faca diferenta corecta dintre imposibilitatea prezentarii documentelor si sustragerea voita de la control. Asta daca vor sa o faca. Daca nu, o va face instanta.

In acest sens reproducem o solutie din alt domeniu, perfect aplicabila insa la o inspectie ITM – mai ales la cea inopinata. E vorba de considerarea ca fiind de rea-credinta a refuzului de a prezenta documentele cerute de inspectia inopinata.

Astfel, la o societate, Garda Financiara a solicitat documente justificative pentru anumite operatiuni. Contabilul era plecat si doar el avea cheia seifului cu documente; anuntat, a spus ca se va prezenta in 30-45 de minute. Cu toate acestea, inspectorii au intocmit proces-verbal de contraventie, bazat pe refuzul de rea-credinta al contribuabilului de a prezenta documentele.

Atat instanta de fond, cat si cea de recurs au anulat procesul-verbal. Tribunalul – instanta care a dat hotararea irevocabila – a motivat astfel: „Intimata (contribuabilul – n.red.) dovedeste imposibilitatea prezentarii documentelor ca urmare a cazului fortuit cu declaratia martorei, recurenta (Garda Financiara – n.red.) bazandu-se doar pe inscrisuri, respectiv procesul-verbal incheiat in conditiile aratate. Este adevarat faptul ca persoanele juridice sunt obligate sa pastreze la sediul declarat documentele justificative care stau la baza inre¬gistrarilor in contabilitate, precum si registrele contabile legale si sa le puna la dispozitia organelor de drept in cadrul exercitarii atributiilor lor legale. Dar prin refuzul reprezentantilor Garzii Financiare de a astepta sosirea contabilului unitatii care avea cheia de la seif unde se aflau documentele, unitatea a fost lipsita de asistenta specialistului in probleme financiare, recurenta incalcand astfel si dispozitiile legale in vigoare la acea data.

Mai mult, fata de desfasurarea reala a faptelor in sensul ca persoanele aflate la sediul societatii si-au manifestat buna intentie de a prezenta la control actele aflate in seiful unitatii, telefonand contabilului care urma sa se pre¬zinte in urmatoarea jumatate de ora, instanta retine ca in cauza (…) nu se poate retine (…) ca este vorba de o fapta savarsita cu vinovatie, ci dimpotriva salariatii prezenti au incercat cu toata bunavointa sa prezinte actele la control odata ce se prezenta si consilierul contabilul autorizat al firmei, dar organele de control, in pofida celor aratate, au incheiat procesul-verbal aplicand si amenda, desi puteau sa constate ca in situatia data nu era o fapta savarsita cu vinovatie, nefiind vorba de un refuz al prezentarii actelor ci de imposibilitatea prezentarii lor pe moment, de vreme ce se aflau incuiate in seiful unitatii, iar cheia se afla la contabilul unitatii ce urma sa se prezinte in fata lor in cel mai scurt timp posibil”.

Motivarea este perfect aplicabila si la controalele ITM la care nu poti sa arati pe loc documentele cerute, din motive precum cel de mai sus, dar si pentru ca o inundatie a distrus anumite documente pe care urmeaza sa le reconstitui, ca se muta punctul de lucru si toate documentele sunt adunate gramada si sigilate in saci etc.

Alteori lucrurile sunt mai grave daca nu ai ce ti se cere. De aceea, bine e sa fii in regula cu toate aspectele a caror omitere constituie contraventie sau infractiune, conform Codului muncii, Legii nr. 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca – de fapt a intregii legislatii privind raporturile de munca.

8. Nu arati ceea ce a facut obiectul controlului de la ITM in alta perioada

Aici, ca sa fim cinstiti, e discutabil. Dincolo de bunul simt care cere sa nu fii controlat de doua ori pentru aceeasi perioada, totusi, principiul nu este cuprins in vreo lege a muncii, asa cum, bunaoara, este cuprins in Codul de procedura fiscala.

Dar puteti incerca sa invocati un control anterior, cu aceeasi tematica, pe o perioada similara. Sansele sa fiti ascultati sunt mari.

9. Nu arati ceea ce tine strict de libertatea de decizie a ta ca angajator

Nu te justifici de ce ai disponibilizat pe un salariat si nu pe altul – aceasta e atributia instantei. Dar chiar si instanta poate verifica doar aspectele procedurale, fara sa poata hotari in locul angajatorului.

Intr-o speta s-a aratat ca, deoarece societatile comerciale au deplina autonomie in organizarea si reorganizarea activitatilor economice, este gresita aprecierea facuta in decizia recurata, in sen¬sul ca desfiintarea Compartimentului de Investitii nu este temeinic motivata, deoarece organul de jurisdictie a muncii, in cazul dedus judecatii, nu are competenta de a cenzura motivarea ori ratiunile pentru care un organ de conducere decide asupra masurilor de reorganizare a unei societati comerciale. In cazul analizat reorganizarea activitatii societatii a condus la desfiintarea mai multor posturi, asa incat masura de concediere luata fata de contestator nu se justifica pe pretinsa stare conflictuala ce ar fi existat intre el si conducatorul societatii.

Nu cenzureaza instanta, nu cenzureaza nici ITM. Si nu e cazul sa va ceara justificari.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38803/Ce-nu-trebuie-sa-arati-niciodata-la-un-control-ITM.html

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 6 times, 1 visits today)

Bonul fiscal este documentul care trebuie emis obligatoriu de catre comercianti atunci cand vand produse sau presteaza servicii, dupa cum se precizeaza in legislatia in vigoare. Acesta contine informatii specifice in functie de operatorii economici care il emit. In plus, comerciantii vor avea, din 1 martie, o noua obligatie referitoare la inmanarea bonului fiscal, care a fost introdusa in legislatie in contextul organizarii Loteriei bonurilor fiscale. Cei care nu vor respecta noua masura, precum si regulile generale de emitere a bonurilor fiscale risca amenzi ce pot ajunge la 15.000 lei si suspendarea activitatii. In acest sens, inspectorii antifrauda au sanctionat recent mai multe baruri din Bucuresti care nu au emis bonuri fiscale, cu amenzi in valoare totala de 422.300 lei.

Operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre clienti sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale si sa emita bonuri fiscale pe care sa le inmaneze clientilor, se precizeaza in OUG nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

La randul lor, consumatorii sunt obligati sa solicite comerciantului inmanarea bonului fiscal, in cazul in care acesta nu le inmaneaza bonul sau le ofera un alt document.

Actul normativ interzice operatorilor economici sa inmaneze clientilor documente care atesta plata contravalorii bunurilor achizitionate sau serviciilor prestate, altele decat bonurile fiscale. Totusi, exceptie de la aceasta regula o reprezinta situatia in care aparatul de marcat electronic fiscal nu functioneaza temporar, astfel ca operatorul economic poate emite atunci chitanta, in loc de bon fiscal.

Ce informatii obligatorii cuprinde bonul fiscal?

Bonul fiscal este documentul emis numai de aparatul de marcat electronic fiscal cu ocazia efectuarii livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii si detaliaza informatiile referitoare la acestea, in functie de specificul activitatii desfasurate, se mentioneaza in HG nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 28/1999.

Acelasi act normativ stabileste ca bonul fiscal cuprinde trei parti: antet, continut si parte finala.

Antetul bonului fiscal contine cel putin denumirea si codul fiscal/codul unic de inregistrare ale comerciantului, adresa de la locul de instalare a aparatului sau, dupa caz, mentiunea „comert ambulant” ori „taxi”.

Mai departe, continutul bonului fiscal, cu exceptia bonurilor fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale destinate activitatilor de schimb valutar si de taximetrie, cuprinde:

data, ora si minutul emiterii bonului fiscal; numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; numele sau codul operatorului; denumirea fiecarui bun livrat sau a serviciului prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei acesteia; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata; valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul.

Partea finala a bonului fiscal cuprinde logotipul si seria fiscala a aparatului, iar in cazul cand acesta opereaza in cadrul unui sistem de gestiune, numarul aparatului de marcat electronic fiscal.

Ce date specifice contin bonurile emise de taximetristi si de casele de schimb valutar?

Legislatia in vigoare stabileste ca bonurile fiscale de taximetristi si de casele de schimb valutar cuprind o serie de informatii specifice.

Astfel, pe antetul bonurilor emise de taximetristi si de casele de schimb valutar se inscrie, dupa caz, pe langa datele mentionate anterior, si numarul de inmatriculare a taxiului, numarul autorizatiei taxi, numarul certificatului aprobarii metrologice de model emis pentru taximetru, numarul de telefon si de fax al operatorului de transport sau al taximetristului independent si, respectiv, codul statistic atribuit de Banca Nationala a Romaniei la punctele de schimb valutar.

De asemenea, HG nr. 479/2003 prevede ca in continutul bonurilor fiscale emise de taximetristi se inscriu urmatoarele informatii, pe fiecare set de tarife folosit:

data, ora si minutul emiterii bonului fiscal; numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; numele sau codul operatorului; numarul cursei; numarul setului de tarif si cota de taxa pe valoarea adaugata asociata; tariful de pornire, tariful pe km parcurs, distanta parcursa si valoarea, tariful pe ora/minut de stationare, durata stationarii si valoarea; tariful orar pentru incarcare/descarcare, daca este cazul; durata prestatiei de incarcare/descarcare, daca este cazul; valoarea totala a serviciului; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata, cu indicarea nivelului de cota a acesteia.

Daca in timpul unei calatorii se practica mai multe seturi de tarife, atunci in finalul continutului bonului fiscal se calculeaza valoarea totala a calatoriei si valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata, se arata in hotararea de Guvern.

In ceea ce priveste bonurile fiscale emise de casele de schimb valutar, acestea contin datele de mai jos:

data, ora si minutul emiterii bonului fiscal; numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; numele sau codul operatorului; datele de identificare a clientului, respectiv numele, prenumele, tara, actul de identitate, rezident, nerezident; suma incasata de la client; cursul de schimb valutar; comisionul practicat si nivelul cotei de taxa pe valoarea adaugata; suma platita clientului; valoarea taxei pe valoarea adaugata, cu indicarea nivelului de cota a acesteia.

Important! Bonurile fiscale emise de casele de schimb valutar se semneaza si se stampileaza de emitent.

Mai mult decat atat, bonurile emise de magazinele din aeroporturi contin informatii distincte, fata de bonurile emise de comercianti, taximetristi sau casele de schimb valutar.

Astfel, legislatia in vigoare prevede ca aceste bonuri fiscale cuprind, printre altele, datele de identificare a clientului, respectiv numele, prenumele, tipul si numarul documentului de trecere a frontierei de stat, precum si numarul cursei, in cazul transportului aerian.

Atentie! Toate bonurile fiscale, indiferent de emitent, trebuie sa aiba date lizibile si univoce. In plus, data tiparita pe bon contine ziua, luna, anul (in aceasta ordine).

Conform HG nr. 479/2003, valorile se calculeaza cu minimum doua zecimale si se rotunjesc la intregul inferior pentru valori mai mici de 0,50 de unitati si la intregul superior pentru valori egale sau mai mari de 0,50 unitati.

Din 1 martie, comerciantii vor fi obligati sa atentioneze clientii ca pot pleca fara sa plateasca, daca nu primesc bon fiscal

Regulile privind emiterea si solicitarea bonului fiscal se vor schimba de luna viitoare, iar comerciantii vor avea de indeplinit o noua obligatie.

Concret, daca operatorii economici refuza din 1 martie sa emita si sa inmaneze bonul fiscal clientului, atunci acesta are dreptul sa beneficieze de bunul achizitionat sau de serviciul prestat fara plata contravalorii acestuia.

Masura introdusa in OUG nr. 28/1999 prin OG nr. 10/2015 implica pentru operatorii economici care nu emit bon fiscal un risc evident, este de parere Nadia Oanea, Senior Manager, Head of Tax in cadrul Baker Tilly Klitou.

„Totusi, consideram ca in practica va fi o decizie extrem de sensibila pe care clientul trebuie sa o ia, daca doreste sa se prevaleze de acest drept pe care noile prevederi legale i le confera sau totusi va plati pretul bunului/serviciului achizitionat”, a declarat specialistul pentru AvocatNet.ro.

Mai mult decat atat, acelasi document prevede ca operatorii economici sunt obligati sa afiseze la loc vizibil un anunt detaliat de atentionare a clientilor cu privire la dreptul consumatorilor de a pleca cu bunul cumparat fara sa-l plateasca.

Pentru a pune in practica aceasta dispozitie, MFP a lansat recent in dezbatere publica proiectul de ordin prin care a stabilit modelul anuntului pe care urmeaza sa il afiseze comerciantii.

Conform propunerilor MFP, incepand din 1 martie, comerciantii ar putea fi obligati sa afiseze langa casele de marcat un anunt de atentionare a clientilor prin care sa-i informeze ca, in cazul in care nu primesc bon fiscal, pot sa pastreze produsul cumparat fara sa-l plateasca.

In cazul restaurantelor, barurilor, discotecilor si cluburilor, anuntul urmeaza sa figureze pe prima pagina a meniurilor sau ar putea fi afisat prin alte mijloace, astfel incat, la fiecare masa destinata clientilor, acestia sa aiba permanent posibilitatea de a citi anuntul de atentionare, se arata in proiectul de ordin.

In plus, anuntul va contine si numarul de telefon Telverde 0800.800.085 al Ministerului Finantelor, pe care consumatorii il vor putea apela gratuit pentru a semnala situatiile in care magazinele nu emit bonuri fiscale.

Important! Introducerea dreptului consumatorilor de a pleca cu produsul fara sa-l plateasca, precum si obligatia comerciantilor de a-i atentiona pe clienti cu privire la acest drept sunt masuri prin care Ministerul Finantelor incurajeaza emiterea si solicitarea bonului fiscal, in contextul organizarii Loteriei bonurilor fiscale, prima extragere fiind programata pentru 13 aprilie, adica a doua zi de Paste.

Firmele vor utiliza de la anul case de marcat cu jurnal electronic, in locul celor cu role de hartie

OUG nr. 91/2014, care a modificat OUG nr. 28/1999, prevede ca aparatele de marcat cu role de hartie vor fi inlocuite treptat cu unele cu jurnal electronic.

Mai exact, marii contribuabili vor utiliza noile aparate incepand cu data de 1 aprilie 2016, in timp ce de la 1 iulie 2016 aceeasi obligatie le va reveni si contribuabililor mijlocii.

In ceea ce-i priveste pe contribuabilii mici, acestia vor fi obligati sa foloseasca case de marcat cu jurnal electronic incepand cu data de 1 noiembrie 2016.

Atentie! Din 1 ianuarie 2016 va fi interzisa comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu rola jurnal.

De asemenea, conform reglementarilor, noile case de marcat vor trebui conectate la un sistem de supraveghere si monitorizare, pentru transmiterea datelor catre ANAF.

Astfel, la nivelul ANAF se va intocmi in forma electronica un registru national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. Supravegherea si monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale se va realiza de catre Fisc. In acest sens, firmele vor fi obligate sa asigure conectarea la distanta a aparatelor de marcat electronice fiscale, pentru transmiterea de date fiscale catre ANAF.

Pe langa introducerea noilor case de marcate, OUG nr. 91/2014 a modificat si continutul bonului fiscal. Mai exact, bonul fiscal emis de casele de marcat cu jurnal electornic va curpinde ca, element obligatoriu, codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului, la cererea acestuia. Aceasta modificare are in vedere corelarea cu legislatia privind Codul fiscal, respectiv prevederile pentru deducerea TVA care poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate, motiveaza MFP.

In plus, bonul fiscal va mai contine si unitatea de masura.

Nu emiteti bon fiscal? Riscati amenda de maximum 15.000 lei si suspendarea activitatii

Neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale constitutie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 10.000 lei si 15.000 lei, precum si cu suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru, de la o luna la trei luni, in functie de gravitatea faptelor, se arata in OUG 28/1999.

Aceeasi sanctiune se aplica si pentru comerciantii care nu utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale.

In plus, comerciantii care emit bonul fiscal cu date eronate sau acesta nu contine toate datele prevazute in legislatia in vigoare risca amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Mai mult decat atat, tot cu amenda cuprinsa intre 2.000 si 4.000 lei sunt sanctionati si comerciantii care nu vor afisa anuntul de atentionare a consumatorilor cu privire la dreptul lor de a pleca cu bunul cumparat fara sa-l plateasca.

In schimb, neinmanarea bonului fiscal clientului de catre operatorul aparatului de marcat si/sau neeliberarea facturii la solicitarea clientului se sanctioneaza cu o amenda mai mica, de la 800 lei la 1.500 lei, si se aplica persoanelor fizice.

Conform unui comunicat al Directiei Generale Antifrauda Fiscala remis luni redactiei, inspectorii antifrauda au verificat activitatea a 95 localuri si cluburi de noapte din Centrul vechi al Capitalei si au constatat ca acestea au incalcat obligatia legala de a emite bon fiscal si au comercializat bauturi alcoolice spirtoase fara banderole fiscale.

Pentru sanctionarea acestor nereguli, inspectorii antifrauda fiscala au dispus amenzi in valoare totala de 422.300 lei, confiscari de numerar in cuantum de 4.489 lei si suspendarea activitatii comerciale a 13 dintre aceste localuri.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39875/Bonul-fiscal-Ce-informatii-trebuie-sa-contina-si-ce-obligatii-au-anul-acesta-comerciantii-care-il-emit.html#legatura

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 9 times, 1 visits today)

Reprezentantul legal al unei societati care are restante la stat poate fi obligat de ANAF sa plateasca datoriile acesteia, prin procedura raspunderii solidare. Regulile pe care Fiscul le aplica sunt cuprinse intr-un act normativ care clarifica prevederile din Codul de procedura fiscala.

Conform Codului de procedura fiscala, raspund in solidar cu firma aflata in datorii anumite categorii de persoane care fac parte din acea firma. Insa in Codul de procedura fiscala nu se precizeaza cum vor raspunde persoanele respective in fata organelor fiscale. Totusi, clarificarile sunt cuprinse in Ordinul ANAF nr. 127/2014, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2014 si care a intrat in vigoare la aceeasi data.

Conform documentului, procedura raspunderii solidare difera in functie de persoanele asupra carora se aplica. Astfel, organul fiscal va intreprinde operatiuni specifice in functie de persoanele pe care le va verifica, care sunt clasificate dupa cum urmeaza:

• persoane care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului;
• persoane care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil;
• persoane juridice care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante aledebitorului declarat insolvabil sau insolvent daca, direct ori indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul.

Raspunderea solidara se determina in functie de faptele din care rezulta reaua-credinta

Ordinul ANAF nr. 127/2014 stabileste ca masura de angajare a raspunderii in solidar este aplicata de organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, adica a firmei. Acestea sunt indreptatite sa ceara oricarui codebitor realizarea integrala a obligatiei fata de stat.

Insa pentru pentru a stabili persoanele fizice si/sau juridice asupra carora va aplica masura raspunderii solidare, organul fiscal va identifica, evalua si gestiona toate documentele relevante care vor sta la baza demararii procedurii. Mai exact, organul fiscal va realiza urmatoarele operatiuni:

• stabilirea surselor de date si informatii;
• consultarea bazelor de date detinute de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal pentru a evidentia miscarile patrimoniale ale debitorului ce au avut loc intr‐o anumita  perioada de timp;
• solicitarea de date si informatii de la persoane fizice sau juridice ori alte entitati, considerate utile de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, in demararea procedurii de atragere a raspunderii solidare;
• analizarea datelor si informatiilor detinute de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal;
• individualizarea persoanelor fizice si/sau juridice, dupa caz, precum si stabilirea sumelor de bani care vor face obiectul demararii procedurii de atragere a raspunderii solidare.

Mai departe, ordinul ANAF stabileste ca pentru a determina raspunderea solidara organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal va avea in vedere urmatoarele aspecte:

• documente referitoare la declararea insolvabilitatii debitorului;
• acte si fapte din care sa rezulte reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice a caror raspundere va fi angajata;
• documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificarile actului constitutiv, capital social, majorari de capital, sediul social sau modificari ale acestuia, administratori, actionari, directori, cenzori, hotarâri ale adunarii generale a actionarilor si altele;
• documente referitoare la istoricul codebitorilor;
• documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspectie fiscala, evidenta pe platitori, declaratii fiscale si altele;
• date din evidenta proprie (RECOM, Dispecer 3, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.).

In plus, pentru a colecta informatiile necesare angajarii raspunderii solidare, organul fiscal poate sa analizeze documentele contabile ale debitorului  si a persoanelor pentru care urmeaza sa se angajeze raspunderea solidara.

In cazul faptelor din care rezulta reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice, a caror raspundere va fi angajata, nu este definita expresia „rea-credinta” si nici nu sunt oferite indicatii clare in acest sens.

„Din cauza intelesului fin al expresiei rea-credinta instantele au dat castig de cauza contribuabililor. Procedura nu ofera niciun ajutor in definirea acestei expresii sau macar indicii. Nu aduce niciun plus. De asemenea, marile probleme raman. Exact pe punctele nevralgice procedura nu spune nimic”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat fondator al casei de avocatura Dobrinescu Dobrev, intr-un articol publicat anul trecut de AvocatNet.ro.

Astfel, tocmai aspectele neclare intalnite in practica nu sunt lamurite prin procedura cuprinsa in ordinul ANAF, a continuat atunci avocatul.

Persoana care raspunde solidar are dreptul de a fi ascultata

Dupa finalizarea formalitatilor intreprinse de Fisc, pasul urmator in angajarea raspunderii solidare il reprezinta audierea persoanei asupra careia se va aplica masura raspunderii solidare.

Astfel, in ordinul ANAF care se precizeaza ca persoana care va raspunde solidar va aveadreptul de a fi ascultata.

Potrivit documentului citat, dreptul de a fi ascultat este reprezentat de dreptul persoanei pentru care se va proceda la angajarea raspunderii solidare, de a consulta, la sediul organului fiscal, documentatia aflata in dosarul de angajare a raspunderii solidare, de a formula obiectiuni, de a face precizari si de a prezenta acestuia date si inscrisuri considerate utile in apararea sa.

De asemenea, atunci cand va consulta documentatia aflata la organul fiscal, persoana care va raspunde solidar va putea fi asistata de un avocat, consultant sau va putea fi reprezentata de o persoana imputernicita.

Daca vor exista mai multe persoane care ar putea raspunde solidar, atunci acestea vor fi audiate separat.

Mai departe, declaratiile facute in timpul audierilor vor fi consemnate intr-un proces-verbal, incheiat in doua exemplare.

Atentie! Refuzul persoanei care ar putea raspunde solidar sau al reprezentantului sau legal de a semna procesul-verbal de audiere NU reprezinta cauza de nulitate a acestuia. Refuzul se consemneaza, de catre functionarii publici participanti la audiere, in procesul-verbal in cauza, se precizeaza in ordinul ANAF. In situatia in care persoana care ar putea raspunde solidar nu se va prezenta la audiere sau va refuza sa semneze procesul-verbal de audiere organul fiscal NU va intrerupe procedura de angajare a raspunderii solidare.

Raspunderea solidara se aplica printr-o decizie de angajare

Datele care vor determina aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare vor fi incluse intr-un referat privind oportunitatea declansarii procedurii, se mentioneaza in ordinul ANAF.

Pe baza acestui referat, organul fiscal va emite o decizie de angajare a raspunderii solidare care reprezinta titlu de creanta (modelul il puteti consulta in fisierul atasat).

Impotriva deciziei de angajare a raspunderii se poate formula contestatie in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Depunerea contestatiei la autoritatea fiscala este o procedura administrativa, iar in cazul respingerii acesteia, persoana interesata se va adresa instantei, in temeiul legii contenciosului administrativ.

Regulile referitoare la modul de depunere a contestatiei au fost completate in septembrie 2014 prin Ordinul ANAF nr. 2869/2014.

Astfel, conform acestui act normativ, contestatia formulata de repezentantii legali ai unei societati ce raspund solidar trebuie depusa la organul fiscal care administreaza debitorul principal. Aceasta trebuie sa fie insotita de un referat, care cuprinde propunerea de solutionare a acesteia.

Contestatia va fi inaintata Comisiei de solutionare a contestatiilor, iar conducatorul comisiei are obligatia sa desemneze un secretar tehnic, ce va organiza sedinta de solutionare a contestatiei, a documentelor de intocmit si procedurilor de urmat.

Solutionarea contestatiei se va face prin decizia Comisiei de solutionare, ocazie cu care se  poate decide aprobarea sau respingerea contestatiei.

Ulterior, decizia de aprobare sau de respingere a contestatiei va fi comunicata contestatarului, iar acesta va decide daca urmeaza si alta cale de atac.

De asemenea, Ordinul ANAF nr. 2869/2014 a stabilit si modul in care se vor stinge creantele fiscale, daca persoana ce raspunde solidar va efectua platile restante.

Concret, in cazul in care se colecteaza bani de la persoanele impotriva carora s-a instituit masura raspunderii in solidar, pentru aceste sume se pastreaza aceeasi ordine de stingere a datoriilor aplicabila pentru distribuirea sumelor platite la buget in mod voluntar.

Cand inceteaza procedura raspunderii solidare?

Legislatia in vigoare prevede cateva situatii in care procedura raspunderii solidare inceteaza.

Astfel, procedura inceteaza atunci cand din analiza informatiilor detinute si a celor prezentate la audiere, organul fiscal constata ca masura angajarii raspunderii este inaplicabila persoanei in cauza.

In acelasi timp, demersurile realizate pentru aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare inceteaza in cazul in care obligatiile fiscale ale debitorului principal s-au stins.

Totodata, procedura se opreste in conditiile in care decizia de angajare a raspunderii solidare a fost anulata pe cale administrativa ca urmare a solutionarii contestatiei depusa in acest sens ori actele administrative fiscale emise au fost anulate de catre instanta de judecata competenta.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39866/Reprezentantul-legal-poate-fi-obligat-sa-plateasca-datoriile-firmei-Cum-se-aplica-anul-acesta-procedura-raspunderii-solidare.html

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 10 times, 1 visits today)

Conditiile de incadrare a firmelor in categoria microintreprinderilor s-au modificat anul trecut. In plus, in 2014 s-a schimbat si baza de impozitare asupra careia se aplica cota de 3%. Aceste reguli sunt valabile si in 2015.

Legislatia fiscala privind microintreprinderile a suferit modificari importante in 2013, cand OUG nr. 102/2013 a modificat Codul fiscal. Astfel, noul regim fiscal al microintreprinderilor a intrat in vigoare in 1 ianuarie 2014.

Acest regim, care este valabil si in 2015, cuprinde noi conditii de incadrare a firmelor in categoria microintreprinderilor, ce le permite si societatilor care desfasoara activitati dinconsultanta si management sa poata sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor. Totusi, veniturile obtinute din activitatile de consultanta si management nu trebuie sa depaseasca 20% din veniturile totale.

In plus si baza de impozitare asupra careia se calculeaza cota de 3% s-a schimbat de la inceputul anului 2014, iar aceasta se aplica si in 2015.

Cine poate fi microintreprindere din 1 ianuarie 2015?

Codul fiscal stabileste ca o microintreprindere este o persoana juridica care indeplineste cumulativ mai multe conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent. Concret, in acest an vor putea sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilorfirmele care indeplinesc urmatoarele conditii:

• realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc;
• realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;
• realizeaza venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro;
• capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale,
• nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti.

Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, atunci aceasta va plati impozit de profit de 16%. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintrele limitele prevazute anterior, luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate de la inceputului anului fiscal.

Impozitul pe profit datorat reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv.

In plus, firma trebuie sa comunice organului fiscal in termen de 30 de zile de la data la care nu mai indeplineste oricare dintre cele doua conditii, ca a iesit din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor. In acest sens, va depune la organul fiscal o declaratie de mentiuni.

Atentie! Pentru determinarea echivalentului in euro a plafonului de 65.000 euro prevazut pentru microintreprinderi se va folosi cursul de schimb de la inchiderea exercitiului financiar precedent. Cel stabilit de BNR pentru 31 decembrie 2014 este de 4,4821 lei/euro, se mentioneaza pe site-ul Bancii Centrale.

De la 1 februarie 2013 toate firmele care realizeau venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numarul de salariati, au fost obligate sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor, chiar daca pana in acel moment ele erau platitoare de impozit pe profit.

Ulterior, incepand cu 1 iunie 2013, regimul fiscal aplicat microintreprinderilor a devenitoptional pentru firmele care se infiinteaza in cursul anului, cu conditia ca ele sa aiba un capital social de minimum 25.000 de euro.

In cazul in care conditia referitoare la capitalul social nu este respectata, persoanele juridice devin microintreprinderi incepand cu anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea reprezentand echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro de la data inregistrarii.

Ce activitati de consultanta si management poate desfasura o microintreprindere?

Calificarea activitatilor de consultanta si management pe care le pot desfasura microintreprinderile ridica unele probleme, in conditiile in care Codul fiscal nu ofera exemple concrete in acest sens. Totusi, exista argumente cu care firmele pot sa justifice, in fata inspectorilor fiscali, veniturile obtinute din astfel de activitati.

Definirea activitatilor de management si consultanta pe care le poate desfasura o microintreprindere este dificila, in conditiile in care acestea au un inteles mai larg si se pot referi la mai multe aspecte.

„De exemplu, consultanta inseamna furnizarea unei opinii, insa nu cuprinde si activitatile de realizare de studii si cercetari. De asemenea, management-ul presupune prestarea de servicii de administrare si coordonare”, a explicat specialistul.

Acesta a adaugat ca activitatile de management si consultanta se regasesc in codurile CAEN si pot lua diverse forme.

Totusi, incadrarea lor intr-un cod CAEN poate ridica unele probleme.

„In ceea ce priveste codurile CAEN, este de mentionat faptul ca, in general, descrierea fiecarui cod cuprinde si liste de activitati care sunt si care nu sunt cuprinse in respectiva sub-diviziune. Cu toate acestea, clasificarea unei activitati/operatiuni sub un anumit cod CAEN poate ridica probleme, deoarece este necesara analiza tuturor aspectelor relevante pentru respectiva activitatea/operatiune”, a subliniat aceasta.

In conditiile in care activitatile/operatiunile desfasurate de o societate trebuie sa se regaseasca in codurile CAEN ale acesteia (fie in codul CAEN principal, fie in codurile CAEN secundare), codurile CAEN trebuie alese astfel incat sa reflecte activitatile/operatunile desfasurate de societate, a punctat Emilia Moise.

Chiar daca definirea exacta a activitatilor de management si consultanta se situeaza la limita interpretarii, atunci cand vine vorba justificarea lor, lucrurile sunt mai clare.

Mai exact, la o inspectie fiscala, contribuabilul poate dovedi in fata Fiscului ca activitatile pe care le desfasoara fac parte din categoria celor de management si consultanta, folosindcontractele pe care le incheie.

„In cadrul unei inspectii fiscale, va prevala contractul, substanta economica si nu obiectul de activitate. Este important contractul in care sunt specificate activitatile desfasurate, ceea ce livreaza microintreprinderea, ceea ce solicita clientul si ceea ce rezulta din livrabil”, a declarat Mitel Spataru.

Baza de impozitare a veniturilor

Codul fiscal stabileste ca microintreprinderile datoreaza la bugetul de stat un impozit de 3% pe veniturile realizate. Din 1 ianuarie 2014, baza de impozitare a veniturilor microintreprinderilor a fost modificata prin OUG nr. 102/2013, in sensul ca pe de o parte au fost introduse noi categorii de venituri care se scad din baza impozabila, iar de cealalta parte s-au adaugat anumite venituri. Aceasta baza de impozitare este valabila si in 2015.

Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% o reprezinta totalul veniturilor trimestriale, din care:

a) se scad:

• veniturile aferente costurilor stocurilor produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
• veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
• veniturile din subventii;
• veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
• veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
• veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile din diferente de curs valutar;
• veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial;
• valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii

b) si se adauga:

• valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;
• in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.

In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune.

26 ianuarie, termenul pentru depunerea formularului 100

Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, se precizeaza in Codul fiscal.

Pana la aceasta data, microintreprinderile au obligatia de a depune formularul 100 – “Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.

Concret, microintreprinderile trebuie sa depuna acest formular pana pe 26 ianuarie 2015, pentru plata impozitului aferent trimestrului IV din 2014.

Urmatoarele termene de declarare sunt:

• 27 aprilie pentru trimestrul intai din 2015 (ianuarie-martie);
• 27 iulie pentru trimestrul al doilea din 2015 (aprilie-iunie);
• 26 octombrie pentru trimestrul al treilea din 2015 (iulie-septembrie).

Celelalte declaratii ale contribuabililor care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor (cum ar fi decontul de TVA pentru platitorii de TVA sau declaratia unica pentru firmele cu salariati) se depun in functie de vectorul fiscal.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39580/Regimul-fiscal-al-microintreprinderilor-2015-Cine-poate-plati-anul-acesta-impozitul-de-3-pe-venituri.html?utm_content=buffer3ca0f&utm_medium=social&utm_source=facebook.com&utm_campaign=buffer

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

(Visited 7 times, 1 visits today)