Posts Tagged ‘Ce alegem PFA sau SRL?’

Persoanele care doresc să înceapă o afacere profitabilă sunt sfătuite să redacteze un plan de afaceri şi să afle mai multe informaţii privind formele juridice care se potrivesc atât cu obiectivele precum şi cu organizarea afacerii lor. Alegerea unei forme de organizare poate influenţa succesul afacerii. ‘Ce alegem PFA sau SRL?’ este o întrebare des întâlnită pe forumurile juridice accesate de persoanele cu ambiţii antreprenoriale. Va oferim o prezentare detaliată a avantajelor şi a dezavantajelor acestor forme de organizare. Pentru a putea estima atât cheltuielile cât şi veniturile unei afaceri este recomandat să citiţi această comparaţie dintre un PFA şi un SRL.

PFA (Persoană Fizică Autorizată) Avantajele acestei forme juridice sunt: – costurile înfiinţării sunt mai reduse (aproximativ 250 RON taxe percepute de Registrul Comerţului); – cheltuieli mici de administrare ; – contabilitatea se poate ţine chiar şi de persoană care a solicitat înfiinţarea PFA-ului şi nu este nevoie de un contabil autorizat. În situaţia în care optaţi pentru angajarea unui contabil costul serviciilor de contabilitate este mult mai redus decât în cazul unui SRL; – se vor depune numai câteva declaraţii la ANAF – o persoană fizică autorizată poate avea angajaţi; – PFA-urile pot beneficia de profitul realizat oricând fără a împărţi dividendele sau a trece anul în documentele oficiale, dar bineînţeles să ia în calcul taxele ce vor trebui plătite către stat pentru acel profit – procesul de desfiinţare a unui PFA este mult mai simplu şi necesită costuri mai mici – un PFA are doar trei obligaţii către bugetul de stat: impozit 16% pe venitul net, 5,5% din venitul brut pentru sănătate şi 31,3% din venitul lunar declarat de asigurat (adică venitul pentru care doresc să se asigure) contribuţii la sitemul de pensii CAS. – Există şi anumite categorii de PFA care nu datorează contribuţii la pensii.   Dezavantajele unei PFA: – pentru a putea înfiinţa o PFA este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea şi experienţa profesională a solicitantului în domeniul de activitate solicitat: diplome, atestate, carte de muncă din care rezultă experienţa profesională, etc; – se pot alege doar codurile CAEN ce privesc activitatea în care se doreşte autorizarea PFA-ului; asta înseamnă că nu în orice domeniu poți funcționa ca PFA – Contribuţiile pentru sănătate şi CAS se vor plăti şi în situaţia în care PFA-ul nu realizează venit în cursul unui an, iar în această situaţie stabilindu-se ca bază de calcul venitul minim pe economie. – în situaţia unor datorii ale PFA răspunderea persoanei fizice este maximă. Pentru a achita toate datoriile antreprenorii pot ajunge chiar să-şi sacrifice şi bunurile personale; – posibilităţi mai reduse de dezvoltare a afacerii în unele situaţii. –

SRL (Societate cu Răspundere Limitată)

Avantajele acestei forme juridice sunt:

– nu este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea şi experienţa profesională a fondatorilor firmei în domeniul de activitate; – se pot alege mai multe coduri CAEN pentru a putea desfăşura mai multe activităţi economice din domenii diferite; nu există limite de activitate

– în cazul datoriilor, răspunderea fiecărui asociat este limitată la capitalul social pe care l-a depus în momentul înfiinţării firmei;

– SRL-urile au acces şi pot participa la licitaţii private sau publice;

– începând cu data de 1 februarie 2013 toate firmele care realizează venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numărul de salariaţi, plăteasc un impozit de doar 3% pe venituri (care-l înlocuiește pe cel de 16% profit). Avantajul este clar pentru firmele cu cheltuieli mai mici și, în unele cazuri acest impozit pe micro, poate face un SRL mai avantajos fiscal chiar decât un PFA. – întreprinzătorii tineri (sub 35 de ani) pot descoperi beneficiile programului de înfiinţare a societăţilor de tip SRL-D, în cadrul căruia pot solicita sprijin nerambursabil de la stat (în limita sumei de 10.000 euro) şi pot beneficia de diferite reduceri de taxe, cum ar fi cele de înfiinţare percepute de Registrul Comerţului;

Dezavantajele acestei forme juridice sunt:

– înfiinţarea unui SRL necesită o investiţie mai mare decât în cazul unui PFA. Taxele percepute de Registrul Comerţului sunt de 550 lei (în cazul înfiinţării unui SRL cu asociat unic) ; – la înfiinţarea unui SRL este obligatorie depunerea capitalului social minim de 200 de lei; – contabilitatea se va ţine de un contabil autorizat care va întocmi şi va semna toate declaraţiile şi raporturile depuse la organele de inspecţie fiscală; costuri pentru contabilitate sunt mai mari decât în cazul unui PFA și în general cheltuielile de administrare sunt mai mari.

– Pe lângă impozitul de 16% pe profit (sau 3% pe venit în cazul unei microîntreprinderi) asociaţii SRL-urilor vor fi obligaţi să plătească încă 16% impozit pe dividende. Este singura modalitate legală de a scoate bani din firmă (spre deosebire de PFA). Mai mult, dacă un asociat nu are şi alte surse de venit de natură salarială, statul va aplica și va reține contribuţia de asigurări sociale din dividende;

– desfiinţarea unui SRL presupune o procedură complicată, durează mult timp (aproximativ 2 luni) şi necesită costuri mai mari.

Analizând atât avantajele cât şi dezavantajele fiecărei forme juridice prezentate mai sus puteţi să alegeţi care din cele două forme va este mai avantajoasă în desfăşurarea activităţii economice, conform legislaţiei în vigoare dar și a specificului activității pe care doriți să o porniți.

Sursa:: http://www.biziday.ro/2013/11/08/diferente-avantaje-si-dezavantaje-intre-un-pfa-si-un-srl/#sthash.5CFha8XN.dpuf

Considerați că ați fost amendați pe nedrept?

Doriți să obțineți anularea procesului verbal de contravenție?

Am căutat, am selectat și am alcătuit o listă ce cuprinde hotărâri judecătorești pe care le-am apreciat interesante și utile, sperăm noi, celor interesați, hotărâri prin care instanțele de judecată au dispus anularea proceselor verbale de contravenție.

Facem totodată precizarea că prezentul material are un caracter pur informativ.

Prezentăm mai jos lista:

I. Contravenții rutiere

1. Depășire limită de viteză:

Îndoieli cu privire la locul înregistrării vitezei de circulație

Îndoieli cu privire la corectitudinea vitezei afișate de aparatul radar

2. Depășire interzisă

Prezentarea ca mijloc de probă de către petent a unei înregistrări video

Nedovedirea existenței unui indicator

Proba testimonială. Răsturnarea prezumției de temeinicie a procesului verbal de contravenție

Lipsa elementelor care probatorii care să susțină prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție

3. Neacordarea priorității de trecere pietonilor

Lipsa planșelor fotografice

Netemeinicia procesului verbal de contravenție. Ce presupune a  acorda prioritate de trecere unui pieton?

II. Contravenții prevăzute de Legea nr. 61/1991

Apelarea nejustificată a serviciului de urgență 112. Lipsa unor mentiuni concrete privind fapta savarsita

Provocarea ori participarea la scandal în locuri publice. Lipsa elementelor constitutive ale contravenției

Pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediul unei instituţii. Lipsa elementelor probatorii care să susțină temeinicia procesului verbal de contravenție

III. Contravenții privind dreptul la muncă

Inexistența obligației de încheiere a contractului individual de muncă

Recunoașterea vinovăției

IV. Diverse

Lipsa de previzibilitate a normei contravenționale

Lipsa din procesul verbal de contraventie a mentiunilor privind existenta sau inexistenta obiectiunilor contravenientului

Cumul de contravenţii. Aplicarea nelegală a regimului sancţionator

Încadrarea juridică greșită a faptei contravenționale

Eroarea de fapt în materie contravențională

Mentionarea greșită a datei comiterii contravenției aici și aici.

Calitatea de subiect activ al contravenţiei

Prescripția executării sancțiunii contravenționale

Sursa:http://www.legal-land.ro/anularea-proceselor-verbale-de-contraventie/

(Visited 10 times, 1 visits today)

Potrivit OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, întreprinderea individuală este o întreprindere economică, organizată de un întreprinzator persoană fizică.

Mai exact, activitatea economică este desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzatorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, se precizează în actul normativ amintit.

Pentru a înființa o întreprindere individuală, viitorul titular trebuie să întocmească documentația necesară pe care să o depună la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul (ORCT) în raza căruia acesta își stabilește sediul profesional, la ghișeu, prin corespondență sau prin biroul de asistență și reprezentare din cadrul primăriilor.

Prima etapă în procedura de înfiinţare o reprezintă rezervarea denumirii întreprinderii individuale, prin depunerea la ORCT a cererii de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (original), completată cu cel puţin trei denumiri, în ordinea preferinţelor şi achitarea taxei de registru.

Conform normelor în vigoare, numele întreprinderii individuale se compune din numele titularului întreprinderii, scris în întregime, sau din numele şi iniţiala prenumelui acestuia, la care se adaugă sintagma “întreprindere individuală”.

A doua şi ultima etapă a înfiinţării întreprinderii individuale constă în înregistrarea efectivă la Registrul Comerţului a cererii de înregistrare şi autorizare a funcţionarii, împreună cu dosarul cuprinzând toate actele necesare pentru înfiinţarea acesteia, după cum urmează:

1) Cererea de înregistrare (original); 2) Dovada verificării disponibilității și rezervării firmei (original); 3) Cartea de identitate sau pașaportul titularilor întreprinderii individuale (fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul); 4) Documente care atestă drepturile de folosință asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizată); 5) Dacă este cazul, avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, prevăzut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original). Acesta constă în acordul asociației (al președintelui comitetului executiv și/sau al administratorului, precum și acordul, adică semnătura vecinilor ale căror apartamente au pereți comuni cu apartamentul care constituie sediul profesional, atât pe orizontală cât și pe verticală). 6) Specimenul de semnătură al întreprinzătorului persoană fizică titulară a întreprinderii individuale (original); Specimenul de semnătura al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale se depune la ORCT odată cu cererea de înregistrare și poate fi dat în fața notarului public, în formă legalizată, ori în fața directorului ORCT sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura. 7) Declarația pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condițiilor legale de funcționare prevăzute de legislația specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii (completat formular tip, original).

8) Dacă este cazul:

precizare din care să rezulte că titularul dreptului de proprietate înțelege să afecteze folosința spațiului în vederea stabilirii sediului profesional al întreprinderii individuale (declarație etc.); documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectaţiune (declarație pe proprie răspundere);

9) Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.

Notă: Cu excepția documentelor de identificare și a celor privind sediul profesional, toate celelalte documente/formulare se distribuie la sediul ORCT sau se pot prelua de pe internet din portalul ONRC – secțiunea formulare offline RC sau de pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Pe lângă aceste documente, titularul trebuie să depună la Registrul Comerțului și acte care să ateste pregătirea profesională sau, după caz, experiența profesională (fotocopii certificate olograf), pentru a demonstra calificarea în domeniul de activitate ales.

Astfel, pentru demonstrarea calificării, titularul întreprinderii individuale poate prezenta unul sau mai multe dintre următoarele documente:

diplomă; certificatul sau adeverința prin care se dovedește absolvirea unei instituții de învățământ; certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condițiile legii în vigoare la data eliberării acestuia; certificatul de competență profesională (cartea de meșteșugar, carnetul de muncă al solicitantului, declarație de notorietate cu privirea la abilitatea de a desfășura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localității respective în mod gratuit, în cazul meseriilor tradiționale artizanale); atestatul de recunoaștere și/sau echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate; atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinatate, în afara sistemului de învăţământ;

orice alte dovezi care să ateste experienţa profesională.

(Visited 15 times, 1 visits today)

Persoanele fizice care vor sa isi schimbe furnizorul de energie electrica pot face acest lucru gratuit, in orice zi calendaristica. In acest sens, consumatorii trebuie sa indeplineasca cateva formalitati pentru a putea incheiea contractul cu noul furnizor de energie electrica. Etapele pe care cei interesati le au de parcus sunt cuprinse intr-un act normativ care a modificat anul trecut regulile in domeniu.

Consumatorii au dreptul sa isi schimbe furnizorul de energie electrica, se mentioneaza in legislatia in vigoare.

Conditiile pe care acestia trebuie sa le indeplineasca pentru a putea sa-si aleaga un alt furnizor de energie electrica sunt mai putin restrictive, dupa ce in octombrie 2014 au intrat in vigoare o serie de reglementari in acest sens, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 105/2014.

De exemplu, actul normativ prevede ca schimbarea furnizorului de energie electrica estegratuita si se poate realiza in orice zi calendaristica. In plus, intregul proces nu depinde de plata facturii.

Primul pas este alegerea unui nou furnizor de energie electrica

Schimbarea furnizorului de energie electrica se poate desfasura pentru unul sau mai multe locrui de consum, se mentioneza in Ordinul ANRE nr. 105/2014. Procesul este gratuit, fiindinterzisa perceperea oricaror taxe sau tarife legate de parcurgerea acestuia.

Astfel, consumatorii care doresc sa isi schimbe furnizorul de energie electrica trebuie, in primul rand, sa isi aleaga un nou furnizor.

“Initierea procesului de schimbare a furnizorului nu poate avea loc decat dupa ce clientul final a optat pentru noul furnizor”, se precizeaza in actul normativ.

Potrivit informatiilor publicate recent pe site-ul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), furnizorul poate fi oricare dintre operatorii economici detinatori de licenta de furnizare de pe teritoriul Romaniei, acest serviciu nefiind limitat la o anumita zona geografica de deservire.

Lista furnizorilor de energie electrica care activeaza pe piata cu amanuntul poate fi consultata AICI.

Consumatorul trebuie sa-i transmita furnizorului ales mai multe informatii

Odata ce si-a ales noul furnizor de energie electrica, consumatorul urmeaza sa incheie cu el un contract, iar in acest sens este obligat sa-i transmita furnizorului cel putin urmatoarele date:

• adresa locului de consum,
• denumirea furnizorului actual,
• codul unic de identificare a punctului/punctelor de masurare inscris pe factura de energie electrica,
• valoarea facturilor scadente si neachitate pana la data notificarii, aferente energiei electrice furnizate, respectiv serviciilor de retea, daca este cazul,
• datele referitoare la puterile absorbite/cantitatile de energie electrica pentru care trebuie asigurata furnizarea energiei electrice,
• dupa caz, alte documente prevazute in reglementarile in vigoare.

Dupa ce consumatorul si noul furnizor convin asupra clauzelor contractuale, inclusiv asupra pretului energiei electrice, se incheie contractul de furnizare a energiei electrice.

Atentie! Contractul de furnizare a energiei electrice incheiat cu noul furnizor produce efecte de la data incetarii contractului incheiat cu furnizorul actual.

Furnizorul actual trebuie anuntat despre incetarea contractului cu minimum 21 de zile inainte

Potrivit Ordinului ANRE nr. 105/2015, clientul final de energie electrica este obligat sa notifice furnizorului actual incetarea contractului de furnizare cu cel putin 21 de zile inainte, cu respectarea conditiilor contractuale.

In acest sens, consumatorul va utiliza o notificare tipizata (modelul il puteti consulta in fisierul atasat), pe care o va completa cu datele personale.

La aceeasi data la care transmite notificarea catre furnizorul actual, consumatorul trebuie sa trimita cate un exemplar al acesteia atat la operatorul de retea la care este racordat locul de consum, cat si la noul furnizor.

Notificarea trebuie sa fie clara, sa exprime in mod neechivoc decizia de schimbare a furnizorului actual si sa precizeze in mod expres data incetarii contractului de furnizare existent, se mentioneaza in legislatia in vigoare.

Noul furnizor, obligat sa efectueze demersurile necesare pentru incheierea contractului de retea

La solicitarea clientului final si pe baza contractului de furnizare a energiei electrice incheiat cu acesta, noul furnizor este obligat sa efectueze demersurile necesare incheierii contractului/contractelor pentru asigurarea serviciului/serviciilor de retea, se precizeaza in Ordinul ANRE nr. 105/2014.

Important! Contractul de retea este contractul pentru prestarea serviciului de distributie a energiei electrice si/sau contract pentru prestarea serviciului de transport.

Pentru incheierea contractului de retea, noul furnizor, respectiv clientul final, comunica operatorului de retea, in termen de trei zile lucratoare de la primirea, respectiv transmiterea notificarii mentionate mai sus, urmatoarele date/documente:

a) denumirea clientului final; b) adresa locului/locurilor de consum; c) codul unic de identificare a punctului/punctelor de masurare inscris/inscrise pe factura de energie electrica; d) data propusa pentru intrarea in vigoare a noului contract de furnizare; e) perioada de valabilitate a contractului de furnizare incheiat cu clientul final; f) datele de identificare ale furnizorului nou; g) denumirea partii responsabile cu echilibrarea la care va fi alocat locul/locurile de consum de la data prevazuta la lit. d);

h) datele referitoare la puterile absorbite si cantitatile de energie electrica pentru care trebuie asigurat serviciul de retea.

Dupa ce primeste date mentionate anterior, operatorul de retea verifica si valideaza corectitudinea lor, in termen de doua zile lucratoare de la primirea acestora, si transmite:

• catre clientul final si noul furnizor confirmarea privind corectitudinea datelor, impreuna cu informatiile la zi privind masurarea consumului de energie electrica;
• catre furnizorul actual notificarea pentru incetarea contractului de retea, daca este cazul, precum si informatii despre masurarea consumului de energie electrica.

Apoi, operatorul de retea este obligat sa incheie cu furnizorul nou ori, dupa caz, in conditiile legii, direct cu clientul final, in termen de cinci zile lucratoare de la transmiterea datelor, contractul de retea pentru asigurarea serviciului de retea la locul de consum.

In cazul in care pentru locul de consum respectiv clientul final a fost titularul contractului de retea si nu solicita preluarea acestuia de catre noul furnizor, contractul de retea existent ramane in vigoare.

Noul contract de retea produce efecte la data intrarii in vigoare a noului contract de furnizare a energiei electrice.

De asemenea, responsabilitatea stabilirii/validarii indexului contorului corespunzator datei schimbarii furnizorului revine operatorului de retea la care este racordat locul de consum.

“Pentru clientii casnici si clientii noncasnici mici nu este obligatorie citirea contorului de catre operatorul de retea in ziua in care are loc schimbarea furnizorului, fiind permisa preluarea indexului autocitit de clientul final. Daca operatorul de retea are suspiciuni privind corectitudinea indexului comunicat de clientul final sau daca clientul respectiv nu a transmis indexul autocitit, atunci operatorul de retea determina valoarea masurata corespunzatoare momentului schimbarii prin citire, iar in situatia in care acest lucru nu este posibil, prin estimarea consumului pe baza istoricului de consum sau a conventiei de consum incheiata de clientul final respectiv”, scrie in legislatia in vigoare.

In termen de maximum 42 de zile de la incetarea contractului, furnizorul/operatorul de retea are obligatia de a transmite clientului final factura cu decontul final de regularizare a tuturor obligatiilor de plata.

La randul sau, clientul final este obligat sa plateasca contravaloarea facturii pana la termenul scadent.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40318/Ce-trebuie-sa-faceti-daca-vreti-sa-va-schimbati-furnizorul-de-energie-electrica.html

(Visited 14 times, 1 visits today)

Firmele care vor sa isi suspende activitatea la Registrul Comertului trebuie sa depuna mai multe documente si sa plateasca unele taxe. Chiar daca vor fi inactive, totusi, acestea nu isi vor inceta definitiv activitatea, asa incat vor mai avea de indeplinit anumite obligatii.

Firmele isi pot suspenda activitatea la Registrul Comertului, din propria initiativa, pentru maximum trei ani, dupa cum se precizeaza in Legea societatilor nr. 31/1990.

In acest caz trebuie facuta diferenta intre suspendarea societatii din propria initiativa si suspendarea facuta de catre Fisc.

“In ambele cazuri de inactivitate, societatea isi pastreaza personalitatea juridica, ea va fi, in continuare, titular de drepturi si obligatii in conditiile restrictive impuse de starea de inactivitate. Astfel, din punct de vedere juridic, o societate inactiva beneficiaza, in continuare, de personalitate juridica si este obligata sa respecte toate obligatiile ce ii incumba, atat din punct de vedere legal, cat si contractual, dupa caz”, a detaliat Madalina Mitan, avocat colaborator la Schoenherr, intr-un articol publicat recent de AvocatNet.ro.

Ce acte sunt necesare pentru suspendarea unei firme la Registrul Comertului?

Pentru inregistrarea in Registrul Comertului a mentiunilor privind suspendarea temporara a activitatii unei societati este necesara intocmirea unei documentatii care trebuie depusa ulterior la ONRC.

Astfel, potrivit informatiilor publicate de Registrul Comertului pe pagina sa de internet, firmele care vor sa isi suspende activitatea trebuie sa depuna o cerere de inregistrare,impreuna cu o declaratie-tip pe propria raspundere din care sa rezulte ca acestea nu desfasoara la sediul social, la sediile secundare ori in afara acestora/desfasoara activitatile declarate o perioada de maximum trei ani.

De asemenea, mai este necesara si hotararea adunarii generale a asociatilor/actionarilor/decizia asociatului unic privind suspendarea temporara a activitatii sau reluarea activitatii societatilor, in original.

Conform ONRC, hotararea AGA/decizia asociatului unic trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

• antetul firmei,
• numarul si data,
• semnaturile persoanelor abilitate;
• in preambul se va preciza modul de convocare AGA, precum si indeplinirea conditiilor de validitate a hotararii, conform dispozitiilor legale sau statutare;
• in cazul in care actul modificator este un act aditional in forma autentica, nu se va mai depune si hotararea adunarii generale in baza careia acesta a fost incheiat.

In plus, hotararea AGA/decizia asociatului unic va contine durata suspendarii/momentul reluarii activitatii (incepand de la data … pana la data … / reluata de la data de … ). Pe langa aceste informatii, hotararea AGA poate contine darea de data certa a serviciului de asistenta din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si poate fi incheiata sub semnatura privata, se mentioneaza pe site-ul ONRC.

Tot pentru suspendarea activitatii, firmele trebuie sa depuna certificatele constatatoareemise in baza declaratiilor-tip pe propria raspundere pentru autorizarea activitatii/suspendarea activitatii.

Daca este cazul, este necesara si imputernicire speciala (in forma autentica), avocatialasau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale. Acest document trebuie depus in original.

Potrivit ONRC, cererea de inregistrare si inscrisurile prevazute de lege trebuie indosariate (in dosar cu sina) si numerotate. Firmele pot sa depuna acest dosar direct la registrul comertului, prin posta, cu scrisoare cu valoare declarata si confirmare de primire sau prin mijloace electronice.

Atentie! Cererea transmisa in forma electronica va avea incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa.

ONRC informeaza ca inscrisurile a caror inregistrare, mentionare sau publicare se solicita la registrul comertului vor fi tehnoredactate de catre solicitant in limba romana, vor fi lizibile, fara stersaturi sau adaugari, sub sanctiunea respingerii acestora.

Solutionarea cererii revine in competenta directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoanei sau persoanelor desemnate care poate/pot dispune administrarea si a altor acte doveditoare decat cele enumerate, se precizeaza pe site-ul ONRC.

Cat costa suspendarea activitatii?

Suspendarea activitatii unei firme nu implica doar intocmirea unei documentatii si depunerea acesteia la Registrul Comertului, ci si plata unor tarife. Mai exact, pe site-ul ONRC se mentioneaza ca solicitantii trebuie sa achite anumite taxe si sa faca dovada platii, respectiv sa includ chitantele in dosarul care trebui depus la registrul comertului.

Mai exact, potrivit ONRC trebuie platite taxele de registru de 45 lei, la care se adauga 27 lei, reprezentand un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare si 10% Fondul de buletin prevazute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

De asemenea, mai trebuie achitata si suma de 72 lei pentru fiecare sediu autorizat pe baza declaratiei pe proprie raspundere (45 lei taxa de registru, plus 27 lei reprezentand un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare si 10% Fondul de buletin prevazute de Legea nr. 85/2014).

La toate acestea se adauga si tariful de publicare in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Taxele pot fi achitate in numerar sau cu card bancar la casieriile registrului comertului, precum si cu mandat postal, ordin de plata.

Firmele inactive la Registrul Comertului nu mai pot emite facturi

In perioada in care si-au suspendat activitatea, firmele nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au autorizat,  deci nici nu mai pot emite facturi, a declarat Mitel Spataru, Tax Manager Finexpert, intr-un articol publicat recent de AvocatNet.ro.

De altfel, si Madalina Mitan, avocat colaborator la Schoenherr, a mentionat, la o solicitare a noastra recenta, ca inactivitatea temporara declarata de catre reprezentantii societatii in temeiul Legii nr. 31/1990 obliga societatea la abtinerea de la exercitarea obiectului sau de activitate.

“Totusi, exista o serie de acte/ activitati pe care societatea inactiva temporar le poate desfasura. Cu titlu de exemplu amintim cateva: societatea isi poate mentine conturile bancare si gestiona sumele detinute; poate incasa sume ce ii revin in baza raporturilor juridice incheiate inainte de suspendarea societatii; isi poate apara pozitia procesuala in cazul unui eventual litigiu demarat impotriva sa etc“, a adaugat la acea data Madalina Mitan.

In plus, in Codul de procedura fiscala, se mentioneaza ca, in cazul firmelor care si-au suspendat activitatea la Registrul Comertului, modificarea se face automat si la Fisc, care anuleaza codul de TVA, a precizat atunci Mitel Spataru.

Acesta a adaugat ca, in perioada inactivitatii inregistrate la Registrul Comerului, firmele isi pot mentine activitatea administrativa. De exemplu, o firma inactiva poate avea, in continuare, angajati, carora sa le plateasca salarii, si sediu, pentru care sa achite chirie. Intr-o asemenea situatie, firma poate primi facturi si sa faca platile necesare.

Important! In perioada in care sunt inactive la Registrul Comertului, firmele pot face orice fel de achizitii, numai ca nu si le pot amortiza si nici deduce, a explicat Mitel Spataru.

De asemenea, Tax Manager-ul de la Finexpert a subliniat ca, in perioada inactivitatii la Registrul Comertului, firmele trebuie sa depuna toate declaratiile fiscale, chiar daca sunt pe zero. Totusi, pentru a nu depune declaratii fiscale, firmele care se suspenda la Registrul Comertului trebuie sa solicite regimul derogatoriu, in momentul in care cer sa fie declarate inactive.

 Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38814/Suspendarea-activitatii-la-Registrul-Comertului-Cu-ce-documente-se-realizeaza.html

(Visited 19 times, 1 visits today)

În curând, legislaţia românească va permite înfiinţarea, în premieră, a două noi tipuri de societăţi, potrivit unui act normativ publicat anul trecut în Monitorul Oficial. Normele pentru aplicarea acestuia, care asigură completarea cadrului legal pentru apariţia celor două entităţi, respectiv întreprinderea socială şi întreprinderea socială de inserţie, au fost lansate vineri în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Legea nr. 219/2015 privind economia socială, ale cărei prevederi au intrat în vigoare la finalul lunii august a anului trecut şi  care , stabileşte posibilitatea înfiinţării în ţara noastră a două tipuri de entităţi juridice inexistente până acum în legislaţia noastră.

Mai precis, cele două societăţi la care face referire actul normativ sunt întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie, entităţi care trebuie să asigure inserţia profesională a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi implicarea acestora în activităţi cu caracter social şi/sau economic.

Totuşi, pentru a se şi putea aplica efectiv, legea are nevoie de norme de aplicare, motiv pentru care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a lansat vineri, în dezbatere publică, un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială, document ce poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

Potrivit actului normativ menţionat anterior, cele două noi tipuri de entităţi care vor apărea în ţara noastră vor contribui la dezvoltarea comunităţilor locale, prin crearea de locuri de muncă pentru persoane defavorizate, provenite din grupuri vulnerabile. Concret, astfel de persoane sunt cele aflate în pericol de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială.

Cum se va obţine atestatul de întreprindere socială?

Proiectul normelor Legii nr. 219/2015 stabileşte că statutul de întreprindere socială se va certifica prin acordarea unui atestat de întreprindere socială, document ce va putea fi obţinut de societăţile cooperative de gradul 1, cooperativele de credit, dar şi de asociaţii, fundaţii, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sau ale pensionarilor, societăţi agricole, precum şi orice alte categorii de persoane juridice de drept privat care demonstrează că activitatea pe care o desfăşoară are rol social.

Astfel, entităţile interesate vor transmite agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au sediul o cerere pentru acordarea atestatului, al cărei model este prevăzut în proiectul de act normativ lansat de Ministerul Muncii, dar şi actele de înfiinţare şi funcţionare a societăţii.

În termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete, agenţia de ocupare va soluţiona cererile pentru acordarea atestatului, acesta urmând a fi dobândit de cei care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate în baza unei decizii.

Potrivit actului normativ citat, atestatul va avea o perioadă de valabilitate de cinci ani din momentul emiterii şi va fi identificat prin serie, număr şi data eliberării, fiind tipărit în format tipizat.

Ce obligaţii vor avea întreprinderile sociale atestate?

Odată acordat atestatul, întreprinderile sociale vor avea mai multe obligaţii de îndeplinit, precum:

• să acţioneze în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
• să aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
• să se oblige să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• să aplice principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8;
• să comunice agenţiei de ocupare a forţei de muncă orice modificări ale actelor de înfiinţare sau constitutive, în termen de 15 zile de la modificare;
• să comunice rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale;
• să publice, în termen de trei luni de la încheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale.

Ce este întreprinderea socială de inserţie şi cum se va certifica statutul acesteia?

Cea de-a doua entitate prevăzută să apară în legislaţia românească, întreprinderea socială de inserţie, este, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 219/2015, întreprinderea socială care are permanent cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestora să reprezinte minimum 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor.

Astfel, societăţile care respectă aceste condiţii pot solicita acordarea unei mărci sociale, care va cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, cu o valabilitate de trei ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală care se aplică obligatoriu asupra produselor realizate sau a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.

Pentru a obţine marca socială care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, întreprinderile sociale care vor obține atestatul vor trebui să depună, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au sediul, următoarele documente:

• cerere pentru acordarea mărcii sociale;
• situaţia privind personalul angajat cu contract individual de muncă;
• contractele individuale de muncă ale persoanelor din grupuri vulnerabile;
• documente care atestă apartenenţa la grupurile vulnerabile.

Obligaţiile care vor reveni întreprinderilor sociale vor fi valabile şi pentru întreprinderile sociale de inserţie, cu menţiunea că acestea din urmă vor trebui să predea, la solicitarea agenţiei de ocupare, în termenul stabilit și comunicat în scris, certificatul eliberat, în situaţia în care marca socială le este retrasă sau anulată.

Care sunt facilităţile de care vor beneficia întreprinderile sociale de inserţie?

Noile reglementări stabilesc că întreprinderile sociale de inserție vor putea fi finanțate din surse publice și/sau private, naționale ori internaționale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanțare.

Întreprinderile sociale de inserție vor beneficia de gratuitate pentru emiterea mărcii sociale și înregistrarea în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale.

De asemenea, acestea vor putea beneficia de consiliere gratuită și la consituirea sau dezvoltarea afacerii, prin compartimentele de specialitate de la nivelul agenției de ocupare a forței de muncă.

Autoritățile administrației publice locale vor putea acorda următoarele facilități întreprinderilor sociale de inserție:

• atribuirea unor spații și/sau terenuri aflate în domeniul public al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în scopul desfășurării activităților pentru care le-a fost acordată marca socială.
• sprijin, în promovarea produselor realizate și/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate, precum și în identificarea unor piețe de desfacere a acestora;
• sprijin în promovarea turismului și activităților conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric și cultural local;
• alte facilități și scutiri de taxe și impozite acordate de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii.

Notă: Potrivit reglementărilor, în scopul asigurării informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluția domeniului economiei sociale la nivel naţional, va fi înfiinţat Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, care va fi administrat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42644/In-curand-vor-putea-fi-infiin%C5%A3ate-intreprinderile-sociale-Ce-obliga%C5%A3ii-vor-avea-acestea.html

(Visited 11 times, 1 visits today)

Oamenii de afaceri solicita autoritatilor simplificari suplimentare in zona administrativa, dupa ce au obtinut promisiunea Ministerului Finantelor Publice de a se elimina stampila din data de 1 iulie a acestui an, informeaza Agerpres.

“Odata cu acest nou Cod Fiscal, zona de fiscalitate e cumva acoperita. Cred ca pasul logic urmator ar fi cel al simplificarii administrative. Aici vorbim de lucruri extrem de concrete: de ce este nevoie de stampila? (…) Nu stiu daca ne putem imagina o Romanie fara stampila, dar e deja o realitate in Republica Moldova. Ne-a luat-o inainte, de trei luni au aceasta reglementare, au scos stampila. Cred ca mai sunt doua tari in Uniunea Europeana in acest caz: Romania si Bulgaria”, a declarat marti Florin Jianu, fost ministru delegat pentru IMM-uri, citat de Agerpres.

La randul sau, omul de afaceri Dragos Anastasiu a mentionat ca eliminarea stampilei a fost promisa de Ministerul Finantelor Publice mediului de afaceri.

“Va disparea, asa ne-a promis Ministerul de Finante, ca de la 1 iulie dispare“, a precizat Anastasiu.

Si omul de afaceri Marius Ghenea a precizat ca in multe tari ale Uniunii Europene “oamenii nu stiu ce e aia stampila”.

Conform Legii nr. 31/1990, firmele se identifica prin denumire, numar de inregistrare in registrul comertului si cod unic de inregistrare (CUI), dar nu prin stampila.

Avocatii contactati anul trecut de AvocatNet.ro au declarat ca nicio lege nu prevede obligativitatea unei anumite forme a stampilei, dar uzantele unor profesii si ale unor institutii au impus-o pe cea rotunda pentru firme. Totusi, exista firme care folosesc, in acelasi timp, atat o stampila rotunda, cat si una dreptunghiulara.

Capitalul social minim al unei firme ar putea fi modificat

Florin Jianu considera ca sunt necesare reglementari noi si in privinta capitalului social minim al unei firme, care este prea mic in prezent, respectiv de 200 de lei, anunta Agerpres.

“Cred ca trebuie sa avem o economie moderna, in care sa intri in economie sa te coste un euro, dupa care, prin lege, sa se impuna obligativitatea ca nivelul capitalului social sa fie legat de cifra de afaceri. E foarte simplu de facut acest lucru. Nu mai vorbim de infiintare. Daca in Marea Britanie sau alte tari este posibila infiintarea unei firme in zece minute, cred ca in era digitala e posibila aceasta infiintare si la noi”, a subliniat Jianu.

In privinta controalelor ANAF, Dragos Anastasiu a precizat ca acestea trebuie anuntate din timp si simplificate.

“Daca te duci si controlezi o companie cu afaceri de 100 de milioane si stai si controlezi bonuri fiscale de 7 lei si stai la discutii pe bonuri fiscale de 7 lei, probabil acesta este motivul pentru care durata controalelor in Romania la contribuabilii mari este in medie de 272 de zile, pe cand in alte tari europene este la jumatate”, a mai spus Anastasiu.

El s-a referit si la necesitatea modernizarii Trezoreriei pentru a se fluidiza fluxul de plati, prin acceptarea platilor online, si la depunerea unei singure declaratii pentru toate taxele datorate statului etc.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40574/Din-1-iulie-stampila-ar-putea-disparea-din-Romania.html

(Visited 7 times, 1 visits today)

Pentru a intra in acord cu reglementarile europene, a fost modificata recent legislatia nationala privind incadrarea in munca a strainilor pe teritoriul Romaniei, abrogandu-se OUG nr. 56/2007. Noile reguli vor fi obligatorii din 28 noiembrie.

Angajatorii care apeleaza la munca cetatenilor straini trebuie sa stie ca in M.Of. nr. 635, din 29 august 2014 a fost publicata O.G. nr. 25/2014 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor in Romania, dar si pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor pe teritoriul tarii noastre. Respectivul act normativ aduce modificari corelate cu reglementarile europene actuale si abroga actualele norme romanesti, care vor ramane in vigoare numai pana la finalul lunii noiembrie.

Potrivit Ordonantei de Guvern invocate, angajatorii vor avea ca prima regula obligatia de a obtine un aviz de angajare pentru a putea incadra in munca un strain, document care va fi obtinut numai in urma achitarii unei taxe. Din fericire, exista si exceptii, variantele de angajare fara acel aviz fiind prevazute tot in O.G. nr. 25/2014. Actul normativ stipuleaza si sanctiuni, astfel ca cei care nu respecta regulile privind munca strainilor vor fi sanctionati cu amenzi de la o mie la trei mii de lei.

Avizul de angajare este eliberat nu la cererea titularului, ci a angajatorului, in urma depunerii unui dosar cu mai multe documente la Inspectoratul General pentru Imigrari. Costul unui asemenea aviz este de 200 de euro, o suma platibila la echivalentul sau in lei.

Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/stire/11242/cine-angajeaza-cetateni-straini-are-nevoie-de-un-aviz-special-la-dosarul-de-inca.html#ixzz3CMDr2kKQ

În curând, legislaţia românească va permite înfiinţarea, în premieră, a două noi tipuri de societăţi, potrivit unui act normativ publicat anul trecut în Monitorul Oficial. Normele pentru aplicarea acestuia, care asigură completarea cadrului legal pentru apariţia celor două entităţi, respectiv întreprinderea socială şi întreprinderea socială de inserţie, au fost lansate vineri în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Legea nr. 219/2015 privind economia socială, ale cărei prevederi au intrat în vigoare la finalul lunii august a anului trecut şi  care , stabileşte posibilitatea înfiinţării în ţara noastră a două tipuri de entităţi juridice inexistente până acum în legislaţia noastră.

Mai precis, cele două societăţi la care face referire actul normativ sunt întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie, entităţi care trebuie să asigure inserţia profesională a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi implicarea acestora în activităţi cu caracter social şi/sau economic.

Totuşi, pentru a se şi putea aplica efectiv, legea are nevoie de norme de aplicare, motiv pentru care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a lansat vineri, în dezbatere publică, un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială, document ce poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

Potrivit actului normativ menţionat anterior, cele două noi tipuri de entităţi care vor apărea în ţara noastră vor contribui la dezvoltarea comunităţilor locale, prin crearea de locuri de muncă pentru persoane defavorizate, provenite din grupuri vulnerabile. Concret, astfel de persoane sunt cele aflate în pericol de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială.

Cum se va obţine atestatul de întreprindere socială?

Proiectul normelor Legii nr. 219/2015 stabileşte că statutul de întreprindere socială se va certifica prin acordarea unui atestat de întreprindere socială, document ce va putea fi obţinut de societăţile cooperative de gradul 1, cooperativele de credit, dar şi de asociaţii, fundaţii, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sau ale pensionarilor, societăţi agricole, precum şi orice alte categorii de persoane juridice de drept privat care demonstrează că activitatea pe care o desfăşoară are rol social.

Astfel, entităţile interesate vor transmite agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au sediul o cerere pentru acordarea atestatului, al cărei model este prevăzut în proiectul de act normativ lansat de Ministerul Muncii, dar şi actele de înfiinţare şi funcţionare a societăţii.

În termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete, agenţia de ocupare va soluţiona cererile pentru acordarea atestatului, acesta urmând a fi dobândit de cei care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate în baza unei decizii.

Potrivit actului normativ citat, atestatul va avea o perioadă de valabilitate de cinci ani din momentul emiterii şi va fi identificat prin serie, număr şi data eliberării, fiind tipărit în format tipizat.

Ce obligaţii vor avea întreprinderile sociale atestate?

Odată acordat atestatul, întreprinderile sociale vor avea mai multe obligaţii de îndeplinit, precum:

• să acţioneze în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
• să aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
• să se oblige să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• să aplice principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8;
• să comunice agenţiei de ocupare a forţei de muncă orice modificări ale actelor de înfiinţare sau constitutive, în termen de 15 zile de la modificare;
• să comunice rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale;
• să publice, în termen de trei luni de la încheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale.

Ce este întreprinderea socială de inserţie şi cum se va certifica statutul acesteia?

Cea de-a doua entitate prevăzută să apară în legislaţia românească, întreprinderea socială de inserţie, este, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 219/2015, întreprinderea socială care are permanent cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestora să reprezinte minimum 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor.

Astfel, societăţile care respectă aceste condiţii pot solicita acordarea unei mărci sociale, care va cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, cu o valabilitate de trei ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală care se aplică obligatoriu asupra produselor realizate sau a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.

Pentru a obţine marca socială care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, întreprinderile sociale care vor obține atestatul vor trebui să depună, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au sediul, următoarele documente:

• cerere pentru acordarea mărcii sociale;
• situaţia privind personalul angajat cu contract individual de muncă;
• contractele individuale de muncă ale persoanelor din grupuri vulnerabile;
• documente care atestă apartenenţa la grupurile vulnerabile.

Obligaţiile care vor reveni întreprinderilor sociale vor fi valabile şi pentru întreprinderile sociale de inserţie, cu menţiunea că acestea din urmă vor trebui să predea, la solicitarea agenţiei de ocupare, în termenul stabilit și comunicat în scris, certificatul eliberat, în situaţia în care marca socială le este retrasă sau anulată.

Care sunt facilităţile de care vor beneficia întreprinderile sociale de inserţie?

Noile reglementări stabilesc că întreprinderile sociale de inserție vor putea fi finanțate din surse publice și/sau private, naționale ori internaționale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanțare.

Întreprinderile sociale de inserție vor beneficia de gratuitate pentru emiterea mărcii sociale și înregistrarea în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale.

De asemenea, acestea vor putea beneficia de consiliere gratuită și la consituirea sau dezvoltarea afacerii, prin compartimentele de specialitate de la nivelul agenției de ocupare a forței de muncă.

Autoritățile administrației publice locale vor putea acorda următoarele facilități întreprinderilor sociale de inserție:

• atribuirea unor spații și/sau terenuri aflate în domeniul public al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în scopul desfășurării activităților pentru care le-a fost acordată marca socială.
• sprijin, în promovarea produselor realizate și/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate, precum și în identificarea unor piețe de desfacere a acestora;
• sprijin în promovarea turismului și activităților conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric și cultural local;
• alte facilități și scutiri de taxe și impozite acordate de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii.

Notă: Potrivit reglementărilor, în scopul asigurării informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluția domeniului economiei sociale la nivel naţional, va fi înfiinţat Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, care va fi administrat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42644/In-curand-vor-putea-fi-infiin%C5%A3ate-intreprinderile-sociale-Ce-obliga%C5%A3ii-vor-avea-acestea.html

În curând, legislaţia românească va permite înfiinţarea, în premieră, a două noi tipuri de societăţi, potrivit unui act normativ publicat anul trecut în Monitorul Oficial. Normele pentru aplicarea acestuia, care asigură completarea cadrului legal pentru apariţia celor două entităţi, respectiv întreprinderea socială şi întreprinderea socială de inserţie, au fost lansate vineri în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Legea nr. 219/2015 privind economia socială, ale cărei prevederi au intrat în vigoare la finalul lunii august a anului trecut şi  care , stabileşte posibilitatea înfiinţării în ţara noastră a două tipuri de entităţi juridice inexistente până acum în legislaţia noastră.

Mai precis, cele două societăţi la care face referire actul normativ sunt întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie, entităţi care trebuie să asigure inserţia profesională a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi implicarea acestora în activităţi cu caracter social şi/sau economic.

Totuşi, pentru a se şi putea aplica efectiv, legea are nevoie de norme de aplicare, motiv pentru care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a lansat vineri, în dezbatere publică, un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială, document ce poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

Potrivit actului normativ menţionat anterior, cele două noi tipuri de entităţi care vor apărea în ţara noastră vor contribui la dezvoltarea comunităţilor locale, prin crearea de locuri de muncă pentru persoane defavorizate, provenite din grupuri vulnerabile. Concret, astfel de persoane sunt cele aflate în pericol de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială.

Cum se va obţine atestatul de întreprindere socială?

Proiectul normelor Legii nr. 219/2015 stabileşte că statutul de întreprindere socială se va certifica prin acordarea unui atestat de întreprindere socială, document ce va putea fi obţinut de societăţile cooperative de gradul 1, cooperativele de credit, dar şi de asociaţii, fundaţii, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sau ale pensionarilor, societăţi agricole, precum şi orice alte categorii de persoane juridice de drept privat care demonstrează că activitatea pe care o desfăşoară are rol social.

Astfel, entităţile interesate vor transmite agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au sediul o cerere pentru acordarea atestatului, al cărei model este prevăzut în proiectul de act normativ lansat de Ministerul Muncii, dar şi actele de înfiinţare şi funcţionare a societăţii.

În termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete, agenţia de ocupare va soluţiona cererile pentru acordarea atestatului, acesta urmând a fi dobândit de cei care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate în baza unei decizii.

Potrivit actului normativ citat, atestatul va avea o perioadă de valabilitate de cinci ani din momentul emiterii şi va fi identificat prin serie, număr şi data eliberării, fiind tipărit în format tipizat.

Ce obligaţii vor avea întreprinderile sociale atestate?

Odată acordat atestatul, întreprinderile sociale vor avea mai multe obligaţii de îndeplinit, precum:

• să acţioneze în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
• să aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
• să se oblige să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• să aplice principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8;
• să comunice agenţiei de ocupare a forţei de muncă orice modificări ale actelor de înfiinţare sau constitutive, în termen de 15 zile de la modificare;
• să comunice rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale;
• să publice, în termen de trei luni de la încheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale.

Ce este întreprinderea socială de inserţie şi cum se va certifica statutul acesteia?

Cea de-a doua entitate prevăzută să apară în legislaţia românească, întreprinderea socială de inserţie, este, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 219/2015, întreprinderea socială care are permanent cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestora să reprezinte minimum 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor.

Astfel, societăţile care respectă aceste condiţii pot solicita acordarea unei mărci sociale, care va cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, cu o valabilitate de trei ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală care se aplică obligatoriu asupra produselor realizate sau a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.

Pentru a obţine marca socială care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, întreprinderile sociale care vor obține atestatul vor trebui să depună, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au sediul, următoarele documente:

• cerere pentru acordarea mărcii sociale;
• situaţia privind personalul angajat cu contract individual de muncă;
• contractele individuale de muncă ale persoanelor din grupuri vulnerabile;
• documente care atestă apartenenţa la grupurile vulnerabile.

Obligaţiile care vor reveni întreprinderilor sociale vor fi valabile şi pentru întreprinderile sociale de inserţie, cu menţiunea că acestea din urmă vor trebui să predea, la solicitarea agenţiei de ocupare, în termenul stabilit și comunicat în scris, certificatul eliberat, în situaţia în care marca socială le este retrasă sau anulată.

Care sunt facilităţile de care vor beneficia întreprinderile sociale de inserţie?

Noile reglementări stabilesc că întreprinderile sociale de inserție vor putea fi finanțate din surse publice și/sau private, naționale ori internaționale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanțare.

Întreprinderile sociale de inserție vor beneficia de gratuitate pentru emiterea mărcii sociale și înregistrarea în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale.

De asemenea, acestea vor putea beneficia de consiliere gratuită și la consituirea sau dezvoltarea afacerii, prin compartimentele de specialitate de la nivelul agenției de ocupare a forței de muncă.

Autoritățile administrației publice locale vor putea acorda următoarele facilități întreprinderilor sociale de inserție:

• atribuirea unor spații și/sau terenuri aflate în domeniul public al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în scopul desfășurării activităților pentru care le-a fost acordată marca socială.
• sprijin, în promovarea produselor realizate și/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate, precum și în identificarea unor piețe de desfacere a acestora;
• sprijin în promovarea turismului și activităților conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric și cultural local;
• alte facilități și scutiri de taxe și impozite acordate de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii.

Notă: Potrivit reglementărilor, în scopul asigurării informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluția domeniului economiei sociale la nivel naţional, va fi înfiinţat Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, care va fi administrat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42644/In-curand-vor-putea-fi-infiin%C5%A3ate-intreprinderile-sociale-Ce-obliga%C5%A3ii-vor-avea-acestea.html