Consultanta Juridica Bucuresti

Comerciantii trebuie sa emita bon fiscal atunci cand vand produse sau presteaza servicii. Insa legislatia in vigoare prevede ca anumiti operatori economici sunt exceptati de la aceasta obligatie.

OUG nr. 28/1999 stabileste ca operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

In plus, acestia trebuie sa emita bonuri fiscale si sa le inmaneze clientilor.

Totusi, acelasi act normativ prevede cateva exceptii de la aceasta regula.

Mai exact, nu sunt obligati sa utilizeze case de marcat si implicit nu trebuie sa emita bon fiscal cei care efectueaza incasari din urmatoarele activitati:

  • comertul ocazional cu produse agricole din productie proprie efectuat de catre producatorii agricoli individuali, autorizati in conditiile legii, in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate;
  • vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
  • transportul public de calatori in interiorul unei localitati pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul;
  • activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
  • activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii;
  • activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
  • vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
  • comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
  • serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii;
  • incasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet;
  • efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;
  • serviciile de transport feroviar public de calatori in trafic intern si international, prestate de societati comerciale persoane juridice romane, pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii;
  • activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • livrarile de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce functioneaza pe baza de acceptatoare de bancnote sau monede si contin un sistem de contorizare electronic si/sau mecanic, ca parte integrata constructiva din automat, care sa permita inregistrarea, evidentierea si controlul sumelor incasate, cu exceptia livrarilor de produse energetice, astfel cum sunt definite in titlul VII din Codul fiscal;
  • comertul de tip cash and carry desfasurat de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane fizice inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul utilizarii acestora ca produse consumabile.

In situatiile in care pentru incasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amanuntul si a serviciilor efectuate catre populatie, in cazul profesiilor libere, vanzarii obiectelor de cult, comertului cu amanuntul prin comis-voiajori, serviciilor de reparatii la domiciliul clientului, vanzarii pachetelor de servici turistice, incasarii la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice, a gazelor etc. si efectuarii lucrarilor de reparatii si intretinere de locuinte nu sunt utilizate aparate de marcat electronice fiscale, este obligatorie emiterea de chitante.

Atentie! Comerciantii care nu desfasoara activitatile mentionate in lista de mai sus si care sunt obligati sa utilizeze case de marcat si sa emita bon fiscal risca sanctiuni drastice daca nu respecta aceste obligatii. Concret, inspectorii antifrauda le pot suspenda activitatea pe o perioada cuprinsa intre o luna si trei luni si implicit le pot sigila punctul de lucru.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40174/Cine-nu-este-obligat-sa-emita-bon-fiscal.html

Consultanta Juridica Bucuresti

Bacsisul va fi trecut pe un bon fiscal separat si supus impozitarii, se mentioneaza intr-un proiect de act normativ adoptat miercuri de Guvern. De asemenea, va ramane la aprecierea firmelor daca vor pastra bacsisul sau il vor distribui angajatilor. In functie de decizia lor, bacsisul va fi impozitat cu 16% fie ca profit al companiei, fie ca venit al angajatilor.

Bacsisul va fi fiscalizat, dupa ce Executivul a adoptat miercuri in sedinta un proiect de act normativ in acest sens.

Conform unui comunicat al Guvernului remis miercuri redactiei, prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

Bacsisul va trebui marcat obligatoriu de catre operatorul economic pe un bon fiscal distinct, insa acesta va putea opta daca bacsisul inregistrat fiscal si contabil va ramane la dispozitia sa sau il va distribui salariatilor, in conformitate cu un regulament propriu de ordine interioara.

In ceea ce priveste impozitarea bacsisului, Guvernul informeaza ca taxarea se va realiza astfel:

  • ca profit al operatorului economic in cazul in care acesta nu se distribuie salariatilor, cu 16% sau 3% in cazul microintreprinderilor;
  • la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor;

De asemenea, in situatia in care va fi distribuit angajatilor, bacsisul nu va fi cuprins in sfera TVA si nici nu va fi taxat din punct de vedere al contributiilor sociale si al contributiilor sociale de sanatate.

Potrivit aceleiasi surse, se va introduce obligatia intocmirii de documente justificative, atat pentru sumele de bani introduse in punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cat si pentru sumele extrase din acestea, astfel incat organele de control sa aiba la dispozitie instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.

“Operatorul economic va avea obligatia sa asigure inregistrarea banilor detinuti de angajati la ora inceperii programului de lucru, intr-un registru de bani personali. Astfel, in cazul unui control, eventualele sume de bani gasite in plus fata de sumele inregistrate sa nu poata fi justificate ca fiind banii apartinand angajatilor. Angajatii operatorului economic vor avea obligatia sa prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, atunci cand se afla in incinta unde isi desfasoara activitatea si in timpul programului de lucru”, se mentioneaza in comunicat.

Totodata, firmelor el va fi interzis sa conditioneze, sub orice forma, livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor de acordarea bacsisului.

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40325/Bacsisul-va-fi-impozitat-cu-16-Firmele-vor-decide-daca-il-vor-pastra-sau-il-vor-imparti-angajatilor.html