Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de afaceri si Turism, Florin Jianu, a anuntat luni seara, la Brasov, lansarea in perioada urmatoare, a initiativei Startup, de aproximativ 150 de milioane de euro, prin care se vor finanta idei din cateva domenii cheie cum sunt IT-ul, industriile creative si turismul.

“Prin aceasta initiativa finantam, astfel, ideile creatoare ale tinerilor care vor sa dezvolte instrumente suport pentru turism si aici sunt o multime de tineri si o multime de idei care pot sa dinamizeze piata. Prin aceasta initiativa, Romania va fi pusa pe harta antreprenoriala europeana ca o destinatie favorabila atragerii de investitii. Marti, in sedinta de Guvern, vom avea adoptata strategia pentru IMM-uri, Orizont 2020, asa cum vom avea adoptata si o propunere de lege privind investitorii privati. Incercam sa aducem aceste tipuri de instrumente care sa modernizeze mediul de afaceri, sa aduca alternative pentru ceea ce inseamna finantarea si atragerea de investitii straine”, a explicat Jianu, citat de Agerpres.

El a precizat ca programele se adreseaza mai multor categorii de varsta, inclusiv categoria 15-19 ani, in care intra tinerii care se afla pe bancile scolii. “Aici exista niste concepte extrem de interesante cum ar fi firma de exercitiu si intreprinderea simulata. Practic, elevii si studentii simuleaza procesele dintr-o firma reala. Aceste tipuri de abordari vor fi sustinute prin fonduri europene asa cum va fi sustinuta si categoria 19-25 de ani pentru investitiile tip Start-up”, a spus ministrul.
El a mai precizat ca in foarte scurt timp vor incepe finantarile pentru perioada 2014-2020, IMM-urile beneficiind, prin Programul Operational Regional, de aproape 800 de milioane de euro, iar prin Programul Operational de Competitivitate si Programul Operational de Capital uman suma totala se ridica la aproape patru miliarde de euro.

“Ne dorim ca acesti bani sa fie disponibili pietei si atrasi in primii 2-3 ani ai perioadei 2014-2020, pentru a avea timp sa-i implementam si pentru a ajunge la un grad cat mai mare de atrageri de fonduri europene”, a subliniat ministrul pentru IMM-uri.

Ministrul pentru IMM-uri, Mediul de afaceri si Turism participa la Brasov la Adunarea generala a Comisiei Europene pentru Turism care se desfasoara in perioada 6-8 octombrie, la Hotel Aro Palace. Practic, este cea mai importanta organizatie de reprezentare a turismului, formata din 33 de tari, care anual desfasoara aceasta conferinta in cate o tara membra.

Sursa:http://www.business24.ro/start-up/finantare-start-up/florin-jianu-vom-lansa-o-initiativa-startup-de-aproximativ-150-de-milioane-de-euro-1550405

Contribuabilii persoane fizice care vor investi in societati cu raspundere limitata ar putea beneficia de o serie de facilitati fiscale, se arata intr-un proiect de lege, aprobat recent de Guvern. In acest sens, investitia va trebui realizata in anumite conditii si mentinuta pe o perioada de timp determinata.

Executivul a aprobat in sedinta de marti un proiect de lege privind stimularea investitorilor individuali, care are scopul de a incuraja fiscal investitorii individuali pentru realizarea de investitii in IMM-uri nou create, se arata intr-un comunicat al institutiei remis redactiei. Mai departe, proiectul de lege urmeaza sa fie trimis in Parlament spre dezbatere.

Documentul, in varianta aflata in dezbatere publica pe site-ul Departamentului pentru IMM, Mediu de Afaceri si Turism (DIMMMAT), reglementeaza conditiile in care persoanele fizice, pentru a beneficia de facilitati fiscale in conditiile legii, pot dobandi parti sociale si acorda imprumuturi societatilor cu raspundere limitata (SRL).

In primul rand, documentul defineste investitorul invididual (sau business angel) ca fiind investitorul privat, persoana fizica, care sprijina ideile noi in afaceri si doreste sa participe la transpunerea lor in practica inca din stadiul incipient prin suport financiar si managerial.

Investitia in SRL presupune dobandirea de catre investitorul persoana fizica a unei parti din capitalul social al SRL printr-un contract de cesiune, asa cum reiese din dispozitiile propuse de Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri si Turism.

Mai mult decat atat, investitorul individual – business angel ar putea acorda imprumuturi banesti catre SRL al carei asociat a devenit, iar in aceste conditii urmeaza sa beneficieze de anumite facilitati fiscale.

Concret, veniturile sub forma de dividende obtinute de investitorul individual pentru partile sociale dobandite urmeaza sa fie scutite de impozit pentru o perioada de cinci ani, se mentioneaza in documentul propus de DIMMMAT.

Mai mult decat atat, diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si pretul de cumparare rezultata din transferul dreptului de proprietate asupra partilor sociale obtinute de investitorul individual ar putea fi scutita de impozit daca transferul va avea loc dupa trecerea unui termen de trei ani de la dobandire.

Atentie! Investitorul, pentru a beneficia de facilitatile fiscale, NU trebuie sa detina mai mult de 49% din partile sociale ale SRL in cauza. Facilitatile fiscale care urmeaza sa fie introduse nu vor fi transmisibile.

In situatia in care vor exista mai multi asociati investitori individuali, facilitatile fiscale nu se vor acorda pentru mai mult de 49% din partile sociale ale SRL in cauza, chiar daca asociatii se incadreaza in categoria investitorului individual – business angel.

Ordinea in care investitorii individuali – business angels urmeaza sa beneficieze de facilitatile fiscale va fi stabilita de data inscrierii in Registrul Comertului a noilor asociati, pana la atingerea pragului de 49% din partile sociale.

Cum se va realiza concret investitia in SRL?

Potrivit proiectului de lege publicat pe site-ul DIMMMAT, investitia in SRL urmeaza sa se realizeze prin cesiunea aportului de capital social, in conditiile art. 87 din Legea societatilor nr. 31/1990. Acest articol prevede ca cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv al societatii. In plus, acelasi articol stabileste ca cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.

In ceea ce priveste transmiterea partilor sociale intre cedent si cesionarul din afara societatii, investitorul individual – business angel, aceasta se va realiza pe baza art. 202 alin. (2) din Legea societatilor nr. 31/1990, se arata in documentul citat.

Potrivit art. 202 alin. (2), transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

De asemenea, conform proiectului de lege, societatea va trebui sa ia masurile necesare pentru obtinerea si detinera unor informatii complete, clare si actualizate despre structura detinatorilor partilor sociale, inclusiv a investitorului individual – business angel, si le va pune la dispozitia Registrului Comertului sau a altor autoritati competente, conform prevederilor legale.

In acelasi timp, reprezentantul legal desemnat urmeaza sa asigure pastrarea, intr-o forma corespunzatoare, a referintelor de identitate ale detinatorilor partilor sociale, inclusiv ale investitorului individual – business angel, a evidentelor secundare sau operative si a inregistrarilor tuturor operatiunilor financiare desfasurate de societate pe o perioada de minimum cinci ani de la data la care societatea si-a incetat activitatea.

La randul sau, cesionarul investitor individual – business angel nu va avea dreptul de a instraina partile sociale dobandite, o perioada de trei ani de la data acordarii imprumutului, pentru a beneficia de facilitatile fiscale, se mentioneaza in proeictul de lege.

In situatia in care cesionarul investitor individual va instraina partile sociale inainte de expirarea termenului de trei ani de la data acordari imprumutului, acesta ar putea fi obligat la plata retroactiva a impozitului pe dividende datorat conform Codul fiscal, la care se vor adauga penalitatile de intarziere, precum si la plata impozitului pentru diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si pretul de cumparare rezultat din instrainarea partilor sociale.

Investitorul ar putea imprumuta fara dobanda SRL-ul in care a investit

Dispozitiile propuse de DIMMMAT stabilesc ca investitorul care va dobandi o parte din capitalul social al SRL va putea sa acorde respectivei societati un imprumut, aceasta fiind o conditie pentru a beneficia de facilitatile fiscale.

In primul rand, pentru a fi beneficiar al imprumutului acordat de catre investitor, societatea cu raspundere limitata ar trebui sa indeplinesca urmatoarele conditii cuprinse in proiectul de lege:

are cel mult trei ani de la infiintare; nu are datorii catre bugetul de stat pe intreaga perioada de acordare a facilitatilor; este intreprindere autonoma in sensul Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderor mici si mijlocii; nu se afla in stare de faliment ori lichidare, conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

Daca aceste conditii vor fi indeplinite, atunci contractul de imprumut dintre investitorul individual – business angel si SRL urmeaza sa fie incheiat in conditiile art. 2158 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, care prevede ca imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate.

Mai departe, contractul de imprumut va fi semnat la aceeasi data cu contractul de cesiune, urmand sa intre in vigoare la data inscrierii in Registrul Comertului a noului asociat.

Important! In Registrul Comertului se va face mentiune despre statutul de investitor individual – business angel al cesionarului, pe baza contractului de imprumut care va fi atasat la cererea pentru inscriere a noului asociat.

Potrivit proiectului de lege, imprumutul acordat de investitor firmei va trebui sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

este consemant intr-un inscris autentic; este acordat fara dobanda; are valoarea de cel putin 5.000 de euro, echivalent lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei din ziua acordarii imprumutului; este acordat pe o perioada minima de trei ani; este inregistrat in contabilitatea SRL conform legii; este realizat prin transfer bancar in contul de virament al societati prin intermediul bancilor din Romania; este destinat indeplinirii scopului si naturii activitatii SRL pentru care investitorul individual – business angel asigura imprumutul.

Totodata, pentru acordarea imprumutului statutul SRL urmeaza sa fie modificat inainte de acordarea acestuia de catre investitorul individual – business angel, dupa cum urmeaza:

participarea la profit a asociatilor va deveni proportionala cu procentul partilor sociale detinut de fiecare asociat;
deciziile privind planul anual de afaceri, investitii in active cu o valoare superioara a 10% din cifra de afaceri a societatii in anul anterior, renuntarea la impartirea profitului se vor lua doar cu acordul tuturor asociatilor.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38719/Noi-facilitati-fiscale-ar-putea-fi-acordate-persoanelor-fizice.html

Contractul de mandat este un document incheiat verbal sau in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata. La prima vedere, acest document poate contine clauze mai permisive decat cele din contractul individual de munca, insa chiar si asa, prezinta unele dezavantaje pentru partile care il semneaza.

Contractul de mandat este expres reglementat de Codul Civil si reprezinta contractul prin care mandatarul se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant, au explicat pentru AvocatNet.ro Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian, parteneri Musat&Asociatii.

Potrivit avocatilor, acest tip de contract se poate incheia verbal sau in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar, iar mandatul poate fi cu titlu gratuit sau remunerat.

Legislatia de dreptul muncii nu permite incheierea unui contract de mandat pentru evitarea incheierii unui contract individual de munca, sustin sursele citate.

“Un exemplu clasic de contract de mandat permis insa de lege este cel incheiat de societatile comerciale cu administratorii sau cu directorii cu atributii delegate. Legea 31/1990 privind societatile comerciale prevede expres in cazul societatilor pe actiuni, ca pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract individual de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului”, au punctat acestea.

Ce durata are contractul de mandat?

Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care partile nu au stabilit o durata prin contractul de mandat, acesta va inceta dupa 3 ani de la incheierea lui, ne-au precizat Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian.

In ceea ce priveste mandatul administratorilor si directorilor cu atributii delegate, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, durata mandatului acestora difera in functie de tipul de societate comerciala, au continuat avocatii de la Musat&Asociatii.

Astfel, in cazul societatilor pe actiuni, durata mandatului administratorilor, respectiv al directorilor, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Totodata, in cazul societatilor pe actiuni, durata mandatului primilor administratori nu poate depasi 2 ani.

In cazul societatilor cu raspundere limitata, durata mandatului administratorilor este stabilita prin actul constitutiv si poate fi limitata sau nelimitata in timp.

Pe langa cauzele generale de incetare a contractului de mandat, exista si unele specifice, dupa cum ne-au mentionat specialistii.

Mai exact, contractul de mandat inceteaza, potrivit acelorasi surse, prin revocarea sa de catre mandant, renuntarea mandatarului sau moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.

“Mandantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma in care contractul de mandat a fost incheiat si chiar daca a fost declarat irevocabil. De asemenea, imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere revoca mandatul initial”, ne-au declarat Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian.

Avocatii au atentionat ca in cazul in care mandantul revoca mandatul nejustificat oriintempestiv, acesta este obligat sa repare prejudiciile suferite de mandatar.

La randul sau, mandatarul poate renunta oricand la mandat, notificand mandantului renuntarea sa.

“Mandatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata, care nu putea fi prevazuta la data acceptarii mandatului. In cazul societatilor pe actiuni, in cazul in care societatea decide sa porneasca o actiune in raspundere impotriva administratorilor si/sau directorilor, mandatul acestora inceteaza de drept din momentul adoptarii acestei hotarari”, au adaugat avocatii.

Ce contributii sociale se platesc la stat pentru contractele de mandat?

Munca prestata in baza contractului de mandat constituie vechime in munca si stagiu de cotizare la sistemul de asigurari sociale, a declarat pentru AvocatNet.ro Anca Bogorin, Managing Partner BARIN Accounting.

Legea 31/1990 privind societatile comerciale stabileste in privinta mandatului directorilor faptul ca remuneratia obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata, din punct de vedere fiscal, veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie, a continuat aceasta. Astfel, din indemnizatia directorilor cu contract de mandat se retin urmatoarele contributii pentru asigurari sociale:

Contributii individuale:

• contributia la sistemul public de pensii (CAS): 10,5%;
• contributia la sistemul public de sanatate (CASS): 5,5%;
• contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj: 0,5%.

Contributii datorate de societate:

• contributia la sistemul public de pensii (CAS): 15,8%;
• contributia la sistemul public de sanatate (CASS): 5,2%;
• contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj: 0,5%;
• contributia pentru concedii si indemnizatii (concedii medicale): 0,85%;
• contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, intre: 0,15% si 0,85%;

Pe langa aceste contributii sociale, directorul/administratorul datoreaza si impozit pe venit de 16%, a mai spus aceeasi sursa.

Contractul de mandat versus CIM

Contractul de mandat si contractul individual de munca (CIM) sunt reglementate diferit din perspectiva legala, asa incat CIM intra sub incidenta Codului Muncii, timp ce contractul de mandat sub cea a Legii 31/1990 privind societatile comerciale, a declarat pentru AvocatNet.ro Anca Bogorin, Managing Partner BARIN Accounting.

“In general, ambele contracte presupun o prestare in folosul unui beneficiar, ca regula in cadrul unui program de lucru. Atat contractul individual de munca, cat si cel de mandat, au un caracter oneros, adica in schimbul muncii prestate se cuvine o remuneratie”, a adaugat specialistul.

Principalele deosebiri dintre cele doua tipuri de contracte, mentionate de Anca Bogorin, sunt urmatoarele:

• contractul individual de munca reprezinta un acord de vointa intre salariat si angajator, iar contractul de mandat este un acord intre administrator/director si adunarea generala, sau dupa caz consiliul de administratie al companiei;
• contractul individual de munca presupune o relatie de subordonare intre salariat si angajator, in vreme ce in contractul de mandat, mandatarul are independenta de a actiona, asa cum crede el de cuviinta, pentru a aduce la indeplinire mandatul primit;
• contractul individual de munca se incheie de regula pe durata nedeterminata, in schimb, contractul de mandat se incheie pe o durata determinata;
• munca administratorilor/directorilor cu mandat este una de conducere, si dupa caz de reprezentare, pe cand munca prestata de salariati este in majoritatea cazurilor una de executie.

Incheierea unui contract de mandat implica pentru societatea care intocmeste documentul atat avantaje, cat si dezavantaje, comparativ cu CIM.

Potrivit partenerilor Musat&Asociatii, Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian, din pespectiva societatii, contractul de mandat prezinta avantaje fata de contractul individual de munca, in special in ceea ce priveste incetarea contractului.

“Exista posibilitatea revocarii contractului de mandat fara a fi necesara motivarea hotararii de revocare si fara respectarea unor proceduri prealabile. In cazul incetarii unui contract individual de munca, este necesara incadrarea intr-unul din cazurile de incetare expres prevazute de Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii. De asemenea, poate fi necesara parcurgerea unei proceduri prealabile incetarii, precum procedura de concediere colectiva, procedura de cercetare disciplinara prealabila”, au detaliat specialistii.

Totodata, contractul de mandat prezinta avantajul pentru societate de a nu fi suspus rigorilor de forma necesare in cazul unui contract individual de munca (acesta trebuie sa contina anumite clauze minimale impuse de lege), sustin sursele citate.

In acelasi timp, societatea are posibilitatea de a include in contractul de mandat anumite clauze care nu sunt permise intr-un contract individual de munca, cum ar fi un termen de preaviz mai mic de 20 de zile lucratoare la incetarea contractului sau plata remuneratiei mandatarului trimestrial si nu lunar, au atentionat avocatii.

Pe de alta parte, Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian ne-au mentionat ca, in cadrul relatiei de mandat, mandatarul nu se afla intr-o relatie de subordonare cu societatea. Acest aspect poate reprezenta un dezavantaj pentru societate, pentru ca aceasta nu poate dirija actiunile mandatarului in acelasi mod in care dirijeaza actiunile unui salariat.

Conform surselor citate, pentru mandatar, un contract de mandat prezinta avantaje, intrucat acesta poate actiona cum considera necesar pentru a-si indeplini mandatul incredintat, spre deosebire de salariat care presteaza intotdeauna munca sub autoritatea angajatorului si conform instructiunilor acestuia. Totodata, din perspectiva mandatarului, incheierea unui contract de mandat prezinta dezavantaje, in principal, prin prisma faptului ca mandatarul nu beneficiaza de masurile de protectie oferite salariatilor de legislatia muncii (de exemplu: protectia la concediere oferita salariatilor in anumite situatii expres prevazute de lege, acordarea unui numar minim de zile de concediu de odihna, stabilirea unui numar maxim de ore lucrate).

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38731/Contractul-de-mandat-In-ce-situatii-se-incheie-si-cu-este-diferit-de-CIM.html