Studenţii care vor să-şi deschidă o afacere vor putea înfiinţa gratuit PFA sau II

Studenţii care vor să-şi facă o afacere proprie vor fi scutiţi de plata taxelor pentru înregistrarea şi autorizarea ca persoană fizică autorizată (PFA) sau întreprindere individuală (II), potrivit unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial. Totuşi, pentru a beneficia de gratuitate, tinerii antreprenori vor trebui să îndeplinească anumite condiţii.

Prevederile potrivit cărora studenţii care vor să înfiinţeze o afacere proprie nu vor fi nevoiţi să plătească taxele pentru operaţiunile de înregistrare şi autorizare a unei PFA sau a unei II sunt cuprinse Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, act normativ publicat miercuri în Monitorul Oficial şi care va intra în vigoare pe 17 ianuarie 2017.

În plus, documentul citat stabileşte că studenţii vor beneficia de consiliere gratuită din partea reprezentanţilor Registrului Comerţului, urmând a fi exceptaţi de la plata tarifelor pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile de pe lângă tribunale.

„Studenții care vor să înființeze o afacere proprie sunt scutiți de la plata taxelor pentru operațiunile de înregistrare și autorizare a unei PFA sau unei întreprinderi individuale prin oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și de la plata tarifelor pentru serviciile de asistență prestate de aceste oficii”, se precizează în documentul indicat. 

Referitor la condiţiile pe care vor trebui să le îndeplinească studenții care vor obține calitatea de titular PFA sau II, acestea sunt în număr de trei, astfel:

  • să urmeze cursurile unei instituții acreditate de învățământ superior;
  • să fie cel puțin în al doilea an de studiu și să fi promovat, la data solicitării, toate cerințele programei de învățământ a senatului instituției;
  • să aibă o vârstă sub 30 de ani.

În acest sens, la depunerea cererii de înregistrare și autorizare a funcționării PFA sau II, studenții vor avea nevoie de un document emis de instituția de învățământ superior. Este vorba, mai exact, de un act din care să reiasă că studenții urmează cursurile unei instituții acreditate de învățământ superior, că sunt cel puțin în anul II de studii și că au promovat toate cerințele programei de învățământ.Sursa.

 

Cum se infiinteaza o intreprindere individuala?

Conform avocatnet.ro, intreprinderea individuală  este o formă de activitate economică organizată de un întreprinzător persoană fizică, iar printre avantajele înfiinţării unei astfel de entităţi se numără costurile mai mici la constituire. Pe de altă parte, II este o extensie a activităţii titularului, astfel încât acesta poate răspunde cu propria avere pentru toate datoriile contractate de întreprindere. În materialul de faţă îţi prezentăm ce etape trebuie să parcurgi pentru a înfiinţa o astfel de formă de organizare, dar şi care este regimul fiscal al acesteia în 2016.

Întreprinderea individuală este forma de activitate economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică. De altfel, desfăşurarea activităţilor economice de către întreprinderile individuale este reglementată în legislaţia românească prin Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008, acelaşi act normativ care guvernează şi activitatea persoanelor fizice autorizate (PFA).

De altfel, o astfel de formă de activitate reprezintă o „extensie” a personalităţii titularului (o extensie profesională), iar activitatea sa economică este desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzatorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Potrivit actului normativ citat, pot deveni titulari ai unei întreprinderi individuale orice cetăţeni români sau ai unor state membre ale Uniunii Europene, care au împlinit vârsta de 18 ani şi nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, de natura celor înscrise în cazierul fiscal.

De asemenea, cei care vor să desfăşoare activităţi economice sub forma unei II trebuie să aibă un sediu profesional asupra căruia să deţină un drept de folosinţă şi să declare, pe propria răspundere, că îndeplinesc condiţiile de funcţionare din punct de vedere al legislaţiei din domeniile sanitar, sanitar-veterinar, protecţia mediului şi protecţia muncii.

Paşii pentru înfiinţarea unei intreprinderi individuale

Continue reading “Cum se infiinteaza o intreprindere individuala?” »

Cum infiintam o Intreprindere Familiala?

Conform avocatnet.ro, atunci când un întreprinzător persoană fizică doreşte să desfăşoare o activitate economică alături de cel puţin un membru al familiei sale, acesta poate opta pentru înfiinţarea unei întreprinderi familiale (IF), o formă de organizare fără personalitate juridică. Totuşi, pentru a constitui o astfel de entitate, trebuie parcurse anumite etape şi trebuie respectate condiţiile prevăzute de normele în vigoare, cunoaşterea procedurii şi a aspectelor legislative fiind esenţială.

Desfăşurarea activităţilor economice de către titularii întreprinderilor familiale este reglementată în legislaţia autohtonă prin intermediul Ordonanţei de urgenţă nr. 44/2008, act normativ care stabileşte şi condiţiile în care funcţionează o persoană fizică autorizată (PFA) sau o întreprindere individuală (II)

Potrivit OUG amintite, o întreprindere familială, denumită anterior asociaţie familială, este acea întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa. Concret, membrii familiei pot fi soţul, soţia, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării întreprinderii familiale, dar şi rudele şi afinii până la gradul al patrulea inclusiv.

Totuşi, dacă membrii unei astfel de entităţi trebuie să aibă cel puţin 16 ani, nu acelaşi lucru este valabil şi pentru titularul IF. Concret, acesta trebuie să aibă cel puţin 18 ani, condiţie prevăzută expres în actul normativ citat anterior şi întâlnită şi la constituirea unei PFA sau II. Pe lângă criteriul vârstei, reprezentantul IF, dar şi membrii acesteia, trebuie să fie cetăţeni români sau ai unor state membre ale Uniunii Europene şi să nu fi săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale sau altele de natura celor înscrise în cazierul fiscal.

Nu în ultimul rând, cei care vor să desfăşoare activităţi economice sub forma unei IF trebuie să aibă un sediu profesional asupra căruia să deţină un drept de folosinţă şi să declare, pe propria răspundere, că îndeplinesc condiţiile de funcţionare din punct de vedere al legislaţiei din domeniile sanitar, sanitar-veterinar, protecţia mediului şi protecţia muncii.

În ceea ce priveşte activităţile economice ale IF, acestea pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres. Astfel, IF poate activa în agricultură, industrie, turism, construcţii, IT sau comerţ.

Intreprindere Familiala la Registrul Comerţului

Potrivit prevederilor cuprinse în OUG nr. 44/2008, întreprinzătorii persoane fizice titulari ai unei întreprinderi familiale au obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii economice. În cazul în care reprezentantul entităţii nu formulează o cerere în acest sens în termen de şapte zile de la încheierea acordului de constituire, acel document obligatoriu, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, oricare membru al întreprinderii familiale poate să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, în termen de cel mult 15 zile de la încheierea acordului de constituire.

La fel ca şi în cazul înmatriculării altor entităţi, fie ele cu sau fără personalitate juridică, prima etapă în procedura de înfiinţare a unei PFA o reprezintă rezervarea denumirii, prin depunerea la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional a cererii de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (formularul este disponibil aici), în original, şi achitarea taxei de registru la casierie, taxă care în prezent este de 72 de lei, fiind formată din: taxa de registru (45 de lei) şi un procent aplicat taxei de registru — 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin — prevăzute de Legea nr. 85/2014 (27 de lei).

Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), activitatea unui profesionist, titular al unei întreprinderi familiale, se compune dinnumele familiei sau a reprezentantului acesteia, la care se adaugă sintagma „Întreprindere familială”.

Odată obţinută dovada rezervării denumirii, aceasta este valabilă timp de trei luni şi va fi ataşată dosarului de înregistrare. În cazul în care procedura de înmatriculare a entităţii nu este finalizată în acest interval de timp, documentul îşi pierde valabilitatea, astfel încât solicitantul trebuie să ceară o nouă rezervare de denumire şi să achite taxele aferente.

Apoi, reprezentatul IF trebuie să aibă un sediu profesional declarat, adică să facă dovada că deţine un sediu social. Acest lucru se face prin, ataşarea la dosarul de înregistrare, a documentului care atestă drepturile de folosinţă asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social, respectiv: contract de vânzare-cumpărare (dacă solicitantul este şi proprietarul imobilului unde este declarat sediul social) sau contract de comodat/închiriere, în cazul în care spaţiul este închiriat.

Potrivit ONRC, pentru sediul profesional al unei IF, la fel ca în cazul unei PFA sau a unei II, actul care atestă dreptul de folosinţă trebuie prezentat în original sau copie legalizată. Dacă sediul social al asociaţiei este stabilit într-un bloc de locuinţe, este nevoie şi deaprobarea vecinilor cu pereţi comuni şi a asociaţiei de locatari, prin care aceştia îşi dau acordul ca spaţiul respectiv să fie transformat într-un spaţiu cu destinaţie de sediul social.

Acte necesare intreprindere familiala:

Continue reading “Cum infiintam o Intreprindere Familiala?” »

Cum putem sa infiintam un S.R.L.?

SRL (Societate cu raspundere limitată) este cea mai răspunândită formă de organizare a firmelor din România, fiind şi una dintre cele mai sigure pentru asociaţi, aceştia fiind răspunzători doar cu aporturile aduse şi cu patrimoniul firmei. SRL-ul este de asemenea şi cel mai ieftin mod de a-ţi deschide o firmă, întrucât capitalul social necesar pentru înfiinţare este de doar 200 de lei.

Legislaţie S.R.L.

Legea care reglementează actele şi paşii necesari pentru înfiinţarea SRL este Legea 31/1990. Capitalul minim pentru înfiinţarea PFA este de 200 de lei. Spre deosebire de PFA, unde proprietarii firmei răspund în caz de insolvenţă cu averea proprie, asociaţii în cadrul unui SRL răspund doar cu patrimoniul înregistrat al companiei. Numărul de asociaţi este limitat la 50 într-un SRL, însă o persoană fizică sau juridică poate să fie asociat unic.

Acte necesare înfiinţare SRL

Primul pas pentru înfiinţarea unei firme este stabilirea obiectului principal de activitate, în conformitate cu clasificarea din Codul CAEN.

Următorul pas, înainte de a se verifica disponibilitatea numelui pentru companie, trebuie aleasă forma juridică sub care firma va activa. În cazul de faţă, SRL – Societate cu raspundere limitată. După ce a fost aleasă forma juridică, trebuie  verificată dispnonibilitatea numelui dorit pentru companie, după care trebuie rezervat, la Registrul Comerţului.

Înainte de a fi depus actul constitutiv, trebuie ca deţinătorii viitoarei companii să aibă o locaţie pentru un sediu social, înregistrat la ANAF. Pentru a putea folosi o clădire sau un apartament ca sediu social pentru o firmă, trebuie dovedit dreptul de folosinţă asupra imobilului, fie prin certificat de comodat, fie prin acte de proprietate. De asemenea, pentru stabilirea sediului social trebuie scrisă o declaraţie pe propria răspundere că posesorul sau asociaţii vor respecta condiţiile de folosinţă a imobilului.

În cazul în care sediul social va fi într-un apartament, este necesar şi acordul vecinilor sau asociaţiei de locatari pentru stabilirea sediului social.

Următorul pas este întocmirea şi depunerea actului constitutiv la Registrul Comerţului. Actul constitutiv trebuie să cuprindă în primul rând datele de identificare ale asociaţilor (numele, prenumele, codul numeric personal, locul si data naşterii, domiciliul şi cetăţenia,  forma firmei (dacă este SRL, societate în comandită simplă pe acţiuni, etc) şi sediul social.

Pe lângă acestea, mai este necesar să fie specificat şi domeniul de activitate al firmei, capitalul social şi asociaţii care vor administra firma, precum şi ce putere are fiecare în companie. O altă menţiune care nu trebuie uitată este partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi în cadrul firmei, precum şi aportul fiecărui asociat. De asemenea, trebuie şi semnăturile în original ale asociaţilor companiei.

După încheierea actului constitutiv, în termen de 15 zile firma trebuie înmatriculată la Registrul Comerţului. Pentru înmatriculare, sunt necesare atât actul constitutiv, cât şi dovada că asociaţii şi-au adus contribuţiile şi capitalul social a fost depus (la o bancă), dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei, acte care atestă operaţiunile încheiate în contul societăţii şi declaraţii pe propria răspundere de la fondatori că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

La Registrul Comerţului trebuie depuse trei tipuri de formulare: Cerere, Declaraţie pe propria răspundere şi Anexa- Vector Fiscal. 

În cazul în care documentele depuse au fost complete, Registrul Comerţului va elibera Certificatul de Înregistrare al Firmei, care atestă înfiinţarea SRL-ului.

Sursa:http://www.zf.ro/zf-24/infiintare-srl-ce-pasi-trebuie-sa-faci-ca-sa-iti-deschizi-propria-firma-12628184

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188.Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Infiintare firma – S.R.L.

Preturi infiintare firme

INFIINTARE FIRMA CONTACT

Cum se majoreaza capitalul social la SRL?

Conform avocatnet.ro, majorarea capitalului social este o practică uzuală a societăților comerciale, înregistrată destul de des la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) . Așa cum prevăd reglementările în vigoare, această mențiune poate fi efectuată în cazul societăților cu răspundere limitată, societăților pe acțiuni, în cazul societăților listate la bursă ori în situația în care aceasta se face prin aportul unor imobile terenuri sau bunuri mobile.

Actul normativ prevede că, atât în cazul societăților pe acțiuni (SA), cât și în cazul societăților cu răspundere limitată (SRL), capitalul social se poate majora prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură. Acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.

Cât privește mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acțiunilor, conform Legii societăților, aceasta „poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acționarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune”.

Procedura în cazul societăților pe acțiuni este mai stufoasă, iar legea în vigoare stipulează că, în acest caz, majorarea capitalului social poate fi făcută cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii.

Prin urmare, la art. 212 din legea aflată în vigoare se precizează că, în caz de subscripție publică, prospectul, prospectul de emisiune, purtând semnăturile autentice a doi dintre membrii consiliului de administrație, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comerțului și va cuprinde:

  • data și numărul înmatriculării societății în registrul comerțului;
  • denumirea și sediul societății;
  • capitalul social subscris și vărsat;
  • numele și prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor diectoratului și consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, după caz, auditorului financiar și domiciliul lor;
  • ultima situație financiară aprobată, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
  • dividendele plătite în ultimii cinci ani sau de la constituire, dacă, de la această dată, au trecut mai puțin de cinci ani;
  • obligațiunile emise de societate;
  • hotărârea adunării generale privitoare la noua emisiune de acțiuni, valoarea totală a acestora, numărul și valoarea lor nominală, felul lor, relații privitoare la aporturi, altele decât în numerar, și avantajele acordate acestora, precum și data de la care se vor plăti dividendele.

În cazul majorării capitalului social al unei societăți prin ofertă publică de valori mobiliareși/sau prin acordarea posibilității acționarilor de a-și tranzacționa drepturile de preferință pe piața de capital, această operațiune se va face în conformitate cu legislația specifică pieței de capital.

Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală care a hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi pentru evaluarea acestor aporturi, în condiţiile art. 38 şi 39 din Legea societăților.

Răspunderea în solidar la majorarea capitalului social

Răspunderea în cazul majorării capitalului social prin ofertă publică a fost stabilită de Legea 441/2006. Astfel, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar răspunzători pentru exactitatea celor arătate în prospectul de emisiune, în publicaţiile făcute de societate sau în cererile adresate oficiului registrului comerţului, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind piaţa de capital.

Important! La majorarea capitalului social nu sunt acceptate aporturi în creanţe.

Potrivit art. 84 din Legea societăților, asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este liberat cât timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse. Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor.

Trebuie spus și că legea stipulează ca în cazul în care majorarea capitalului social este„efectuată pentru realizarea unei fuziuni sau divizări şi pentru efectuarea, dacă este cazul, a plăţilor în numerar către acţionarii/asociaţii societăţii absorbite sau divizate, nu este necesară întocmirea raportului prevăzut la alin. (1) (art. 215, despre evaluarea aporturilor în natură – n. red.), dacă proiectul de fuziune sau divizare a fost supus examinării unui expert independent”.

Decizia de majorare a capitalului se publică în Monitorul Oficial

După depunerea raportului de expertiză și în baza concluziilor experților, adunarea generală extraordinară poate hotărî majorarea capitalului social. Hotărârea adunării generale trebuie să cuprindă descrierea aporturilor în natură, numele persoanelor ce le efectuează şi numărul acţiunilor ce se vor emite în schimb. Conform legii, acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.

Exercitarea dreptului de preferinţă se va putea realiza numai în cadrul termenului hotărât de adunarea generală sau de consiliul de administraţie, respectiv directorat, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. În toate situaţiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinţă nu poate fi mai mic de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de administraţie/directoratului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. De aceea, stipulează legea, orice majorare a capitalului social efectuată fără a fi publicată în prealabil în Monitor este anulabilă.

Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.

Acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proporţie de cel puţin 30% din valoarea lor nominală şi, integral, în termen de cel mult trei ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale. Tot în cel mult trei ani vor trebui plătite acţiunile emise în schimbul aporturilor în natură.

Ce conține dosarul care se depune la Registrul Comerțului

Asociații sau administratorii trebuie să depună la Registrul Comerțului o serie de acte pentru înregistrarea mențiunii privind majorarea capitalului social al unei societăți. Dosarul trebuie să conțină:

  • cererea de înregistrare, în original;
  • actul care modifică actul constitutiv, în original;
  • dovada dreptului de proprietate al asociatului/acționarului/membrului persoanei juridice asupra aportului în natură (fotocopie certificată). Dacă aportul reprezintă un imobil, se atașează și extrasul de carte funciară în original. Pentru aporturile în numerar este necesară foaia de vărsământ, ordin de plată sau chitanța CEC. Iar pentru aporturile în natură subscrise la capitalul social trebuie depus la dosar titlul de proprietate, inclusiv certificatul de sarcini al bunurilor. În cazul unei SRL cu asociat unic se atașează și raportul de evaluare a bunurilor, întocmit de persoane autorizate;
  • raportul de evaluare întocmit de expertul desemnat de directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoana sau persoanele desemnate, în original. În cazul SRL-urilor constituite cu asociat unic, dacă există aporturi în natură, se solicită în prealabil numirea de către directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoana sau persoanele desemnate a unui expert contabil pentru evaluarea acestora. În acest caz, se plătește taxa de registru;
  • un document important ce trebuie depus la dosar este cel cu care se face dovada efectuării vărsămintelor aporturilor la capitalul social (fotocopii). Pentru aporturile în numerar se depune foaia de vărsământ, ordin de plată, chitanță CEC etc. Pentru aporturile în natură, dosarul va conține titlul de proprietate din care să rezulte că asociaţii/acţionarii sunt titularii dreptului de proprietate asupra bunurilor în natură aportate la capitalul social şi raportul de expertiză privind evaluarea aporturilor în natură, întocmit de către persoanele autorizate (fotocopii). În cazul aporturilor în creanțe lichide și exigibile, deținute de asociați sau acționari, constituite prin subscriere integrală și simultană: titlurile de creanță, raportul de expertiză, raportul administratorilor și cenzorilor. Pentru majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune se mai depun: bilanţul contabil sau, după caz, balanţa contabilă de verificare certificate către persoanele autorizate, potrivit legii, iar în cazul SA şi SCA raportul cenzorilor şi administratorilor;
  • actul constitutiv actualizat este un document obligatoriu ce trebuie depus la dosar în cazul unei majorări de capital;
  • prospectul de emisiune având semnăturile a doi dintre administratori, respectiv a doi membri ai directoratului, în caz de subscripție publică (în fotocopie). În cazul societăților reglementate de legislația pieței de capital prospectul de emisie va fi avizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în formă autentică. Despre acest prospect, găsiți mai multe detalii pe site-ul ONRC.

Nu uitați de dovezile privind taxele legale. Trebuie plătită o taxă de registru, în valoare de220 de lei și o altă taxă de 132 de lei, care reprezintă un procent aplicat taxei de registru, 50% Fondul de lichidare și 10% Fondul de buletin, conform Legii nr. 85/2014.

De asemenea, mai trebuie achitat și tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Cazuri particulare

În cazul majorării capitalului social al unei societăți se întâlnesc și unele cazuri particulare. Dacă este cazul, în astfel de situații, dosarul depus la ONRC va conține și alte documente, după cum urmează:

  • hotărârea adunării generale a acţionarilor prin care se limitează sau se ridică dreptul de preferinţă, pentru publicare în Monitorul Oficial şi menţionare în registrul comerţului;
  • decizia consiliului de administraţie/directoratului de restrângere sau ridicare a dreptului de preferinţă al acţionarilor existenţi, pentru publicare în Monitorul Oficial;
  • în cazul majorării capitalului social prin ofertă publică primară sau pe bază de prospect de subscriere simplificat, dovada notificării adresate de societate Autorității de Supraveghere Financiară cu privire la rezultatele ofertei publice. Dacă majorarea capitalului social se face prin subscripție publică, în prealabil, se vor depunne documentele prevăzute de art. 212 alin. (2) din legea societăților comerciale;
  • situaţiile financiare şi balanţa în cazul majorării capitalului social prin încorporarea rezervelor/beneficiilor/primelor de emisiune (fotocopie);
  • actul doveditor al creanţei, situaţiile financiare şi balanţa, după caz, în situaţia în care majorarea capitalului social se efectuează prin conversia unor creanţe certe, lichide şi exigibile asupra societăţii (fotocopie);
  • dovezile privind emiterea, subscrierea şi plata obligaţiunilor, hotărârea adunării generale privind emiterea de obligaţiuni convertibile în acţiuni şi hotărârea corespunzătoare a adunării generale a obligatarilor, în cazul în care majorarea capitalului social se efectuează prin conversia obligaţiunilor în acţiuni;
  • declaraţii pe proprie răspundere date de către noii asociaţi care prin majorare au dobândit părţi sociale din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi (în original);
  • declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale (în original şi, după caz, traducerea făcută de o persoană autorizată, legalizată la un notar, pentru asociaţii care intră în societate;
  • certificat, original sau copie certificată şi traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public, de la registrul în care este înmatriculată persoana juridică din străinătate, care să ateste existenţa acesteia;
  • avizele prealabile prevăzute de legile speciale (în original);
  • împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (în original).

Important! Potrivit datelor furnizate de registrul comerțului, societățile coperative și cooperativele agricole care vor să-și majoreze capitalul social vor înregistra mențiunea în Registrul comerțului. Modificarea va fi publicată în Monitorul Oficial numai dacă este cazul și atunci când prevede legea, la cererea reprezentanților legali sau împuterniciților acestora. Altfel, soluționarea cererii revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoanei care poate dispune administrarea altor acte decât cele enumerate.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Infiintare firma – S.R.L.

Preturi infiintare firme

INFIINTARE FIRMA CONTACT

SRL-D – avantaje si dezavantaje:

Conform avocatnet.ro, există numeroase persoane care au o percepţie total greşită despre societatea cu răspundere limitată – debutant (SRL-D) şi despre modul în care funcţionează această formă de organizare. Nu am fost niciodată şi nu sunt fanul acestei entităţi, iar în cele ce urmează voi explica şi de ce nu este recomandat să îţi faci SRL-D.

Să luăm pe rând “avantajele” și să descoperim de ce ele sunt avantaje doar dacă știi să le folosești corect.

1. SRL-D este scutit de taxele de  de la Registrul Comerţului

Această măsură a fost gândită ca un ajutor inițial pentru un start-up care nu deține fonduri de a înființa și autoriza legal o activitate. Dar măsura nu poate fi numită o scutire, cel mult o amânare a momentului plății. Ce se întâmplă de fapt este că, la finalul perioadei de trei ani în care ai statut special de SRL-D, ești obligat să faci o mențiune la registrul comerțului și să schimbi statutul firmei din SRL-D în SRL.

Da, este o amânare pentru trei ani a costului de înființare a fimei. Nu este o scutire, în fapt ajungi să plătești acei bani “scutiţi” la început cu “dobândă”, costul final fiind mai mare. Dar, ideea din spatele acestei măsuri a fost un sprijin inițial al viitorului antreprenor, nicidecum o scutire. Dacă după trei ani nu ai 800 de lei să faci această mențiune la registrul comerțului eu îți sugerez să închizi firma, nu să o transformi în SRL. Trei ani sunt suficienți că să îți faci o idee în ce direcție se îndreaptă afacerea ta.

Și ca să spulberăm și acest mit, atât costă – 800 (opt sute lei) să schimbi statutul unui SRL-D în SRL. Nu 200 de lei, nu “o sumă modică”. 800 de lei nu este o sumă modică pentru nimeni, cel puțin nu pentru cei care își înființează SRL-D ca să scape de plata taxelor. Să vedem cum se ajunge la această sumă:

Acestea sunt taxele de schimbare de la forma de SRL-D la SRL, pe care le-ar plăti oricine are SRL-D în mod obligatoriu după ce trec cei trei ani de la înfiinţare. La aceste sume se mai adaugă rezervarea de denumire, în cuantum de 72 de lei. Practic, cei 72 de lei se achită pentru verificarea disponibilităţii firmei, care îşi poate păstra denumirea iniţială, doar că va avea adăugată la final sintagma SRL în loc de SRL-D.

Prin urmare, în total, la finalul celor trei ani, achiţi 72 de lei+ 752 de lei = 824 de lei pentru schimbare formei juridice din SRL-D în SRL. 

Probabil confuzia vine din faptul că pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) sunt detaliate următoarele date:

Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale – detalii:

  • 45 lei – taxele de registru;
  • 27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare și 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014;
  • 72 lei pentru fiecare sediu autorizat pe bază declarației pe proprie răspundere (45 lei taxa de registru, la care se adaugă 27 lei reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare și 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014);
  • tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Se pare că unii oameni au adunat pur și simplu sumele de mai sus și au ignorat punctulețul cu tariful de publicare în Monitorul Oficial, care se adaugă acelor costuri, precum și următoarea notă de subsol, de pe aceeași pagină cu tarifele de mai sus: Redactarea actelor, obținerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de indrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de asistentă din cadrul oficiului registrului comerțului de pe langă tribunal.

Aceste taxe de redactare, fie că le plătești la ONRC, fie că le plătești unui avocat, tot sunt niște taxe de plată în plus.

Atenţie! Dacă intervii asupra SRL-D-ului în acești trei ani cu alte mențiuni la registrul comerțului, cum ar fi:

  • adăugarea de coduri CAEN nepermise de lege pentru un SRL-D sau adăugarea de coduri CAEN care duce la depășirea a cinci grupe de activitate (iarăși interzis pentru SRL-D) sau
  • schimbarea asociaților cu unii care au mai avut firme în spațiul european înainte, sau chiar tu devii în această perioadă de trei ani asociat în altă firmă,

atunci vei plăți așa:

  • taxele necesare trecerii de la SRL-D la SRL – care se achită tot acum, la înregistrarea mențiunii și nu după ce trec cei trei ani (cei 824 de lei de care discutam mai sus)
  • taxele inițiale de înființare ale SRL-ului, pe care le-ai fi plătit dacă ai fi înființat un simplu SRL și nu un SRL-D (detaliate mai jos).

În total, aceste taxe de care ai fost inițial scutit sunt în valoare de jur de 565 de lei – deci mai puțin decât plătești la finalul celor trei ani, respectiv 824 de lei.

În totalul totalului, dacă o comiți și faci mențiunile de mai sus în timpul celor trei ani, achiți 565 + 824 = 1.389 de lei.

Mai sunt și alte cazuri în care îți pierzi statutul de SRL-D, de exemplu, în 45 de zile de la data scadentă a unei obligații fiscale neîndeplinite (taxe neplătite, declarații nedepuse), situație în care plătiți aceleași taxe ca și în cazul schimbării codurilor CAEN. Sau dacă nu reinvestiţi 50% din profitul anului precedent, sau dacă doriți să declanșați procedura insolvenței la încetarea activității.

Așadar, mare atenție la alegerea asociaților, mare atenție la alegerea codurilor CAEN și mare atenție la alegerea contabilului, dacă nu vreți să pierdeți dintr-o greseala statutul de SRL-D.

Concluzie: Înființarea unui SRL-D doar pentru amânarea taxelor este o idee bună doar dacă ai o idee clară definită despre proiectul tău, astfel încât știi sigur ca peste 3 ani vei avea banii necesari schimbării statutului. Ai o idee atât de clară despre proiectul tău încât știi sigur că nu vei întreprinde nici o acțiune care să te facă să pierzi statutul de SRL-D și care să te bage în cheltuielile de mai sus. Deci visezi legea aia cu SRL-D-urile.

2. Poți aplica pentru obținerea unui ajutor nerambursabil de maximum 10.000 de euro

Acesta este într-adevăr un motiv serios să îți faci SRL-D, dacă ești și tu într-adevăr foarte serios și sigur că vrei să accesezi o asemnea facilitate, fiind și motivul principal pentru care acest tip de societate a fost creat. Bineînțeles cunoști faptul că trebuie să aduci cei 50% cofinanțare. Adică statul îți dă 50% din banii necesari proiectului, tu vii cu restul de 50%.

Ești atent la codurile CAEN pe care le autorizezi la înființarea SRL-D-ului și știi exact dacă ele sunt sa nu eligibile pentru aceste fonduri astfel încât să nu te trezești că îți lipsesc exact codurile CAEN necesare pentru aplicația ta și ai nevoie să faci o mențiune la Registrul Comerțului, care culmea și ce să vezi, posibil să te aducă în situația de a pierde statutul de SRL-D. Deci cum ziceam, visezi legea asta cu SRL-D-urile. Trebuie să fii conștient și de faptul că s-ar putea să nu te încadrezi cu planul tău de afaceri în condițiile generale de acordare (știai că trebuie plan de afaceri, nu?).

Dacă accesezi una dintre facilitățile puse la dispoziție de lege (cea referitoare la cei 10.000 euro sau cea referitoare la garanțiile acordate de F.N.G.C.I.M.M pentru garantarea cu până la 80% a unor credite solicitate) – trebuie să angajezi două persoane cu normă întreagă pe perioadă nedeteminată și să îi menții până la pierderea calității de debutant. Asta se traduce într-un cost suplimentar deloc de neglijat ce trebuie luat în calcul.

Concluzie: Înainte de a decide ca vrei să îți faci SRL-D pentru a obține aceste fonduri nerambusabile, fii sigur că ai o sursă de cofinanțare (fie bani personali, fie credit), fii sigur că ai un plan de afaceri care îndeplinește criteriile de evaluare legale. Eventual ia legătură cu o firmă specializată care să te ajute în direcția asta, să îți explice ce fel de cheltuieli sunt eligibile, lucru foarte important de știut. Nu face SRL-D-ul înainte, fără nici un fel de direcție clară, deoarece te vei trezi cu o groază de obligații pe cap și nu vei ști încotro să o apuci. Informează-te! (acest articol mi s-a părut un bun punct de plecare, dar nu este o recomandare în sine a firmei, sunt zeci de firme care se ocupă de acest lucru, stai de vorba cu mai mulți înainte și alege în cunoștință de cauză).

3. Ai scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru maximum patru salariaţi.

Da, este un avantaj, doar pentru cei care oricum aveau de gând să angajeze personal cu normă întreagă şi contract pe perioadă nedeterminată. Totuşi, trebuie să fii capabil să susţii restul taxelor salariale pentru care nu eşti scutit, care nu sunt deloc mici. Iar scutirea nu se acordă pentru suma care depăşeste un salariu mediu brut pe economie din anul anterior per angajat.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Infiintare firma – S.R.L.

Preturi infiintare firme

INFIINTARE FIRMA CONTACT

Cum poţi să infiintezi un PFA ?

Conform avocatnet.ro, regimul fiscal aplicabil persoanelor fizice autorizate (PFA) a fost modificat considerabil de la începutul anului, odată cu intrarea în vigoare a noului sistem fiscal. Totuşi, PFA rămâne una dintre formele de organizare cele mai întâlnite din România, în condiţiile în care înfiinţarea acesteia presupune costuri mai reduse, iar procedura înmatriculării nu este una tocmai complicată. În cele ce urmează vă prezentăm paşii ce trebuie urmaţi pentru a înfiinţa o PFA, dar şi taxele pe care trebuie să le achitaţi anul acesta, în conformitate cu prevederile din prezent.

Desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau cele familiale este reglementată în legislaţia românească prin Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008, în vigoare de la 25 aprilie 2008.

Astfel, potrivit actului normativ, PFA este o persoană autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosindu-se, în principal, de forţa de muncă proprie. Pot deveni persoane fizice autorizate orice cetăţeni români sau ai unor state membre ale Uniunii Europene, care au împlinit vârsta de 18 ani şi nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, de natura celor înscrise în cazierul fiscal.

De asemenea, cei care vor să desfăşoare activităţi economice sub forma unei PFA trebuie să aibă un sediu profesional asupra căruia să deţină un drept de folosinţă şi să declare, pe propria răspundere, că îndeplinesc condiţiile de funcţionare din punct de vedere al legislaţiei din domeniile sanitar, sanitar-veterinar, protecţia mediului şi protecţia muncii.

Primii paşi pentru înmatricularea unui PFA

În conformitate cu normele în vigoare, persoanele fizice autorizate au obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comertului şi autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii economice, ca PFA, respectiv întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale.

La fel ca şi în cazul înmatriculării altor entităţi, fie ele cu sau fără personalitate juridică, prima etapă în procedura de înfiinţare a unei PFA o reprezintă rezervarea denumirii, prin depunerea la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional a cererii de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă, în original, şi achitarea taxei de registru la casierie, taxă care în prezent este de 72 de lei, fiind formată din: taxa de registru (45 de lei) şi un procent aplicat taxei de registru — 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin — prevăzute de Legea nr. 85/2014 (27 de lei).

Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), firma unui profesionist, persoană fizică autorizată, se compune din numele acestuia scris în întregime sau din numele şi iniţiala prenumelui acestuia, la care se adaugă sintagma „persoană fizică autorizată” sau PFA.

În ceea ce priveşte formularul utilizat pentru rezervarea denumirii, acesta poate fi obţinut de la Registrul Comerţului sau poate fi descărcat de pe site-ul instituţiei, disponibil aici. Odată ridicată dovada rezervării denumirii, aceasta este valabilă timp de trei luni. În cazul în care procedura de înmatriculare a entităţii nu este finalizată în acest interval de timp, documentul îşi pierde valabilitatea, astfel încât solicitantul trebuie să ceară o nouă rezervare de denumire şi să achite taxele aferente.

Mai departe, persoanele care doresc să înfiinţeze o PFA trebuie să dovedească faptul că deţin un sediu social. Astfel, documentele care atestă drepturile de folosinţă asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social pot fi: extrasul de carte funciară, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donaţie în formă autentică sau certificatul de moştenitor, în cazul persoanelor care aleg să folosească drept sediu social un imobil pe care îl au în proprietate, sau contractul de închiriere, contractul de subînchiriere sau cel de comodat pentru spaţiile închiriate.

Potrivit ONRC, pentru sediul profesional al PFA, actul care atestă dreptul de folosinţă trebuie prezentat în original sau copie legalizată.

Important! În cazul în care sediul social al asociaţiei este stabilit într-un bloc de locuinţe, este nevoie şi de aprobarea vecinilor cu pereţi comuni şi a asociaţiei de locatari, prin care aceştia îşi dau acordul ca spaţiul respectiv să fie transformat într-un spaţiu cu destinaţie de sediul social.

Acte necesare înregistrare PFA:

Pe lângă cererea de înregistrare, formular ce poate fi descărcat de aici, dosarul pentru constituirea unei PFA, care se depune la oficiul registrului comerţului în raza căruia persoana fizică autorizată îşi stabileşte sediul profesional, la ghişeu, prin corespondenţă sau prin biroul de asistenţă şi reprezentare din cadrul primăriilor, va mai cuprinde următoarele documente:

  • dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei, despre care am vorbit anterior – original;
  • cartea de identitate sau paşaportul titularului PFA, în copie conformă cu originalul;
  • anexa 1 privind înregistrarea fiscală – formularul este disponibil aici;
  • documente care atestă drepturile de folosinţă asupra sediului profesional/punctelor de lucru – original sau copie legalizată, aşa cum am precizat anterior;
  • dacă este cazul, avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă (completat pe formular-tip, original);
  • specimenul de semnătură al persoanei fizice autorizate – original. Acesta se depune la oficiul registrului comerţului (ORC) odată cu cererea de înregistrare şi poate fi dat în faţa notarului public, în formă legalizată, ori în faţa directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.
  • după caz: – precizare din care să rezulte că titularul dreptului de proprietate înţelege să afecteze folosinţa spaţiului în vederea stabilirii sediului profesional al persoanei fizice autorizate (declaraţie etc.); – documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectaţiune (declaraţie pe proprie răspundere).
  • documentele care atestă pregătirea profesională sau documentele care atestă experienţa profesională, în copie.

Aşadar, pentru desfăşurarea anumitor activităţi, prevăzute expres în legislaţia autohtonă, persoanele în cauză trebuie trebuie să demonstreze, cu documente relevante, calificarea pe care o au în domeniul în care urmează să desfăşoare activităţi.

În plus, potrivit legii, PFA are obligaţia de a solicita înscrierea în registrul comerţului a menţiunilor privind participarea în mod obişnuit a soţiei/soţului la activitatea desfăşurată de PFA, pe baza declaraţiei pe propria răspundere (un model găsiţi în fişierul ataşat acestui articol) şi a certificatului de căsătorie. Practic, soţul/soţia unei PFA poate îndeplini fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare.

În ceea ce priveşte patrimoniul de afectaţiune, acesta reprezintă, potrivit OUG nr. 44/2008, totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor PFA afectate scopului exercitării unei activităţi economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora.

Practic, PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit şi, în completare cu întreg patrimoniul său.

În ceea ce priveşte costurile de înfiinţare, acestea sunt mai mici decât în cazul înmatriculării, spre exemplu, a unei societăţi cu răspundere limitată. Mai exact, conform informaţiilor de pe site-ul ONRC, titularul PFA trebuie să achite 144 de lei la casieriile Oficiului, dintre care 90 de lei reprezintă taxa de registru, iar 54 de lei un procent aplicat taxei de registru.

Cât despre soluționarea dosarului, această atribuţie revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal care poate dispune administrarea și a altor acte doveditoare decât cele enumerate.

Dacă dosarul este complet şi cuprinde toate documentele solicitate, Oficiul Registrului Comerţului eliberează, de obicei, actele privind înmatricularea noii entităţi în termen de trei zile de la depunere.

Ce taxe şi contribuţii sociale plătesc în 2016 persoanele fizice autorizate?

Persoanele fizice autorizate trebuie sa plătească pentru veniturile pe care le realizează un impozit de 16%. Potrivit reglementărilor în vigoare, totalul veniturilor încasate reprezintă venitul brut. Din acestea se scad cheltuielile deductibile, determinând venitul net. Impozitul pe venit se calculează aplicând 16% la venitul net.

Impozitul pe venit se plăteşte trimestrial, în baza unei decizii de impunere calculată pe baza veniturilor obținute în anul anterior sau pe baza veniturilor estimate în declarația 220 pentru firmele înființate în anul curent.

Pe lângă impozitul de 16%, contribuabilii care realizează venituri din activități independente mai datorează obligatoriu la stat și contribuții sociale pentru veniturile realizate: contribuția de asigurări sociale — CAS — și contribuția de asigurări sociale de sănătate — CASS –.

În ceea ce priveşte cota CAS pe care PFA o datorează la sistemul de pensii, aceasta se aplică din 2016 asupra venitului net obţinut, şi nu la o bază de calcul aleasă de contribuabil, aşa cum s-a întâmplat până la finalul anului 2015.

Totuși, acest venit nu poate fi mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de cinci ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cum în 2016, câștigul salarial mediu brut este de 2.681 lei, baza de calcul pentru CAS nu poate fi mai mică de 938,35 lei.

Totodată, este important să precizăm că, în conformitate cu actualele prevederi, PFA poate opta între aplicarea cotei individuale de 10,5% sau a cotei integrale de 26,3%, opțiune care odată exercitată nu poate fi anulată în cursul anului respectiv, ci doar din anul următor.

Contribuția la pensii se plătește trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Practic, în fiecare trimestru se plătește anticipat suma 10,5% aplicată la 35% din valoarea salariului mediu brut, adică suma de 98 de lei. Regularizarea plății de CAS se face după ce PFA-ul depune declarația 200 privind venitul realizat în anul anterior.

De altfel, din 2016, PFA-urile datorează obligatoriu cota individuală CAS de 10,5% calculată la venitul net obținut, indiferent dacă sunt concomitent salariate. Fac excepție PFA-urile care au realizat în anul anterior venituri sub valoarea de 35% din salariul mediu brut , adică sub suma de 938 de lei/lună.

De asemenea, prin intermediului formularului 600, ele pot alege să plătească cota integrală de 26,3% a contribuției la pensii, care conține și contribuția angajatorului, de 15,8%, asigurând practic un stagiu complet de cotizare pentru pensie.

În ceea ce priveşte cea de-a doua contribuţie pe care persoanele fizice autorizate trebuie să o plătească, şi anume contribuţia de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,5%, baza de calcul diferă în funcție de modul de impunere a PFA – în sistem real sau pe baza normei de venit.

Astfel, pentru impunerea în sistem real baza de calcul este reprezentată de venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale (diferența dintre totalul veniturilor încasate și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale).

În cazul impozitării la norma de venit baza de calcul este valoarea anuală a normei de venit, raportată la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară (care din 1 mai 2016 este de 1250 de lei), dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția.

Plata contribuțiilor la sănătate se efectuează anticipat, în cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate anual. Astfel, în baza declarației de venit estimat (Formular 220) sau a declarației de venit realizat (Formular 200), organul fiscal emite decizia de impunere pentru plăți anticipate în care stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată anticipat și termenele de plată.

Plată se efectuează trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Totodată, pe lângă contribuţiile obligatorii, mai există și unele contribuții opționale, pentru care persoanele fizice autorizate pot să opteze. Este vorba despre contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuția pentru asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale, precum și contribuția pentru concedii și indemnizații (FNUASS).

Spre exemplu, PFA poate alege să plătească FNUASS în cotă de 0,85% din veniturile supuse impozitului pe venit dacă dorește să beneficieze de indemnizații pentru concediile medicale.

Nu în ultimul rând, trebuie să precizăm că PFA-urile pot opta pentru plata taxei pe valoare adăugată (TVA). De altfel, atunci când PFA obţine venituri mai mari de 220.000 de lei, atunci aceasta este obligată să se înscrie ca plătitoare de TVA.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Infiintare firma – S.R.L.

Preturi infiintare firme

INFIINTARE FIRMA CONTACT

Procedura infiintare fundatie non-profit

Conform Avocatnet.ro, atunci când una sau mai multe persoane doresc să desfăşoare acţiuni de interes general sau comunitar, acestea au varianta constituirii unei fundaţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Din cele ce urmează poţi afla etapele ce trebuie parcurse pentru a înfiinţa o fundaţie, care este o entitate fără scop patrimonial.

Prevederile privind înfiinţarea şi funcţionarea fundaţiilor sunt incluse în prezent înOrdonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, act normativ în vigoare de la 30 aprilie 2000 şi care a fost modificat în mai multe rânduri de-a lungul anilor, inclusiv în 2016.

De altfel, aşa cum stabileşte documentul menţionat, persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii.

În ceea ce priveşte fundaţia, aceasta este o entitate fără scop patrimonial şi poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivităţi.

Cu alte cuvinte, scopul unei fundaţii trebuie să fie bine determinat, să servească interesului general sau al unei comunităţi, fără a se urmări realizarea activităţilor economice şi, implicit, producerea de profit.

Un alt element important de care trebuie ţinut cont înainte de înfiinţarea unei fundaţii priveşte patrimoniul pe care aceasta trebuie să îl aibă. Concret, pentru a înfiinţa o fundaţie, este nevoie de un patrimoniu destul de mare, mai exact în valoare totală de cel puţin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundaţiei. Activul patrimonial iniţial al fundaţiei trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, stabileşte OG nr. 26/2000.

Totuşi, legislaţia în vigoare reglementează şi o situaţie în care activul patrimonial iniţial poate avea o valoare totală de cel puţin 20 de ori salariul minim brut pe economie. Mai exact, vizate de această prevedere sunt fundaţiile al căror scop exclusiv este efectuarea operaţiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă.

Etapele înfiinţării unei fundaţii

Pentru a înfiinţa o fundaţie, membrii acesteia trebuie să întocmească documentaţia necesară, iar prima etapă o reprezintă colaborarea cu instanţa de judecată. Concret, prima etapă, prealabilă, la fel ca în cazul înmatriculării unei alte entităţi, o reprezintă rezervarea denumirii asociaţiei şi dobândirea dovezii disponibilităţii acesteia.

Astfel, în vederea rezervării denumirii, este necesară completarea unei cereri  şi anexarea dovezii în original a achitării tarifului de 36 de lei (se achită la Trezorerie în contul bugetului de stat nr. 20A365000 – „Alte venituri”), aşa cum reiese din informaţiile publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ).

Cererea se depune la Registratura generală a ministerului (program: luni-vineri: 9.30 -12.00, 13.00 -16.00) ori se transmite prin poştă, termenul de soluţionare fiind de cinci zile de la data primirii cererii.

Potrivit normelor în vigoare, denumirea fundaţiei nu poate fi identică sau asemănătoare cu denumirea altei persoane juridice constituite conform prevederilor OG nr. 26/2000. Totodată, este interzisă utilizarea în denumirea entităţii a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice.

Notă: Rezervarea poate fi prelungită o singură dată, pentru o perioadă de trei luni, printr-o cerere de prelungire a rezervării formulată de solicitantul rezervării iniţiale, înregistrate la MJ până cel târziu la data expirării valabilităţii acesteia.

Mai departe, persoanele care doresc să înfiinţeze o fundaţie trebuie să dovedească faptul că deţin un sediu social. Astfel, documentele care atestă drepturile de folosinţă asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social pot fi, ca în cazul unei firme: extrasul de carte funciară, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donaţie în formă autentică sau certificatul de moştenitor, în cazul persoanelor care aleg să folosească drept sediu social un imobil pe care îl au în proprietate, sau contractul de închiriere, contractul de subînchiriere sau cel de comodat pentru spaţiile închiriate.

Important! În cazul în care sediul social al viitoarei entităţi va fi stabilit într-un bloc de locuinţe, este nevoie şi de acordul vecinilor cu pereţi comuni şi al asociaţiei de locatari pentru stabilirea sediului social.

Conţinutul şi întocmirea actului constitutiv şi statutului

Aşa cum este precizat în OG nr. 26/2000, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie actul constitutiv şi statutul fundaţiei, în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute. Actul constitutiv al unei fundaţii trebuie semnat de către fondator(i) şi va cuprinde următoarele informaţii, menţionate expres de actul normativ citat:

  • datele de identificare ale fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;
  • scopul fundaţiei;
  • denumirea fundaţiei;
  • sediul fundaţiei;
  • durata de funcţionare a fundaţiei – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
  • patrimoniul iniţial al fundaţiei;
  • componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale fundaţiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
  • persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice;

În ceea ce priveşte statutul, acesta cuprinde, la rândul său, elementele prevăzute în actul constitutiv, cu excepţia ultimelor două elemente prezentate anterior. În plus, statutul trebuie să mai cuprindă:

  • precizarea scopului şi obiectivelor fundaţiei;
  • categoriile de resurse patrimoniale ale fundaţiei;
  • atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale fundaţiei;
  • procedura de desemnare şi de modificare a componenţei organelor de conducere, administrare şi control, pe parcursul existenţei fundaţiei;
  • destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării fundaţiei.

Odată întocmite aceste documente, solicitanţii pot depune la judecătoria pe raza căreia noua fundaţie îşi va avea sediul dosarul de înfiinţare, care va cuprinde următoarele documente:

  • actul constitutiv şi statutul;
  • dovada disponibilităţii denumirii, valabilă, emisă de către Serviciul comunicare şi relaţii publice din cadrul MJ;
  • dovada patrimoniului iniţial al asociaţiei – de 100 de ori salariul minim brut pe economie;
  • chitanţa care atestă dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 de lei – aceasta se face la CEC sau la Administraţia Finanţelor Publice pe raza căreia se află judecătoria;
  • copii ale cărţilor de identitate ale membrilor fondatori;
  • cazierele fiscale ale fondatorilor;
  • o cerere-tip adresată preşedintelui judecătoriei pe raza căreia se află sediul, în care se solicită “acordarea personalităţii juridice şi înscrierea fundaţiei în registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial”.

Cererea de înscriere a fundaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să-şi aibă sediul poate fi depusă de oricare dintre membrii asociaţi, în baza unei împuterniciri, şi va fi însoţită de următoarele documente:

  • actul constitutiv:
  • statutul fundaţiei;
  • actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial;
  • dovada disponibilităţii denumirii eliberată de MJ sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.

Potrivit legislaţiei în vigoare, fundaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotărârii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul.

În altă ordine de idei, după înscrierea fundaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nici fondatorii şi nici moştenitorii lor (care au aceleaşi drepturi) nu pot revoca actul constitutiv. De asemenea, după înscriere, actul constitutiv nu mai poate fi atacat nici de către creditorii personali ai fondatorilor.

Relaţia cu Fiscul

Odată încheiate procedurile cu instanţa de judecată, urmează obţinerea certificatului de înregistrare fiscală (CIF) de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, dosarul pentru obţinerea CIF-ului, care se depune la registratura ANAF, va cuprinde următoarele documente:

  • statut (copie);
  • act consitutiv (copie);
  • încheierea judecătoarească (copie);
  • certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor (copie);
  • timbru fiscal de trei lei;
  • două formulare 010 completate („Declaraţie de înregistrare fiscală/ Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”).

În ceea ce priveşte organele fundaţiei, acestea sunt consiliul director şi cenzorul sau comisia de cenzori, dacă este cazul. Potrivit OG nr. 26/2000, Consiliul director al fundaţiei este organul de conducere şi de administrare al acesteia, care asigură realizarea scopului şi obiectivelor fundaţiei, exercitând următoarele atribuţii:

  • stabilirea strategiei generale şi a programelor fundaţiei;
  • aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
  • alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
  • înfiinţarea de filiale;
  • încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama fundaţiei;
  • executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
  • aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale fundaţiei;
  • modificarea statutului fundaţiei;
  • îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.

De asemenea, Consiliul director trebuie să fie format din cel puţin trei membri, desemnaţi de fondator sau, după caz, de fondatori, la momentul constituirii fundaţiei. Cât despre comisia de cenzori, aceasta trebuie să fie alcătuită dintr-un număr impar de membri.

Nu în ultimul rând, normele în vigoare prevăd şi posibilitatea schimbării scopului fundaţiei. Astfel, aceasta se poate face numai de către fondator sau de majoritatea fondatorilor în viaţă. Dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viaţă, schimbarea scopului fundaţiei se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din numărul membrilor consiliului director.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Infiintare firma – S.R.L.

Preturi infiintare firme

INFIINTARE FIRMA CONTACT

Modificare obiect de activitate firma – procedura

Conform avocatnet.ro, in cazul în care vă hotărâţi să modificaţi obiectul de activitate al firmei dumneavoastră, trebuie să ţineţi cont de prevederile legale în vigoare. Prin urmare, vă spunem astăzi ce documente trebuie să cuprindă dosarul pe care îl veţi depune la Registrul Comerţului, dar şi ce taxe implică această procedură.

Potrivit reglementărilor în vigoare, o firmă poate avea un singur obiect principal de activitate, căruia îi corespunde un singur cod CAEN, care este declarat, obligatoriu, la constituire, fiind prevăzut în actul constitutiv sau statut şi înscris în certificatul de înregistrare.

Legea societăţilor nr. 31/1990 prevede că actul constitutiv al unei societăţi trebuie să cuprindă, printre altele, şi obiectul de activitate al acesteia, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale.

În ceea ce priveşte numărul de obiecte secundare de activitate, legislaţia nu prevede vreo limitare în acest sens.

Conform Ordinului INS nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN, activitatea principală este acea activitate care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată totală a firmei. În schimb, activitatea secundară reprezintă orice altă activitate a firmei, activitate care produce bunuri sau servicii.

După ce domeniile de activitate sunt declarate, acestea pot fi modificate pe parcurs, iar în acest sens, trebuie îndeplinite o serie de formalități la Registrul Comerțului.

Ce acte sunt necesare pentru modificarea obiectului de activitate?

Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), pentru înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind modificarea obiectului de activitatea al unei firme (completare, extindere, reformulare, precizare domeniu și activitate principală, schimbarea domeniului și activității principale) trebuie depuse la ONRC mai multe documente.

În primul rând, contribuabilul trebuie să depună o cerere de înregistrare, în orginal, care poate fi descărcată de aici.

Acestei cereri de înregistrare i se adaugă și actul modificator al actului constitutiv, adică hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor sau decizia asociatului unic/CA/directoratului sau actul adițional la actul constitutiv respectiv, hotărârea membrilor grupului de interes economic sau grupului european de interes economic cu sediul în România, în original.

Totodată, trebuie depus și actul constitutiv actualizat, în una dintre următoarele forme:

  • înscris sub semnătură privată;
  • înscris sub semnătură privată atestat de avocat cu privire la identitatea semnatarilor, a conţinutului şi a datei actului;
  • înscris sub semnătură privată, certificat de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde firma are sediul social;
  • în formă autentică, în cazurile prevăzute de lege.

Conform ONRC, după fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comerțului actul modificator și textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul încheierii judecătorului-delegat, cu excepția situațiilor când înregistrarea va fi efectuată pe bază hotărârii definitive de excludere sau de retragere.

Dacă este cazul, Registrul Comerţului solicită şi:

  • declarația-tip pe propria răspundere (în original), semnată de asociați sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
  • persoana juridică nu desfășoară, la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activitățile declarate, o perioadă de maximum trei ani (model 3 – pct. 6, Notă de subsol ) – original;
  • persoană juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii pentru activitățile precizate în declarația-tip (model 3-original);
  • certificatul de înregistrare, în original – atunci când solicitaţi modificarea obiectului de activitate principal al firmei, urmând a primi un nou astfel de document;
  • avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
  • împuternicire specială (în formă autentică), avocațiala sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original).

Important! În declarația-tip se vor înscrie toate activitățile care se desfășoară la sediul social sau la sediul secundar, inclusiv cele care au fost autorizate.

Pentru modificarea obiectului de activitate al unei firme trebuie plătite și unele taxe la registrul comerțului. Potrivit ONRC, valoarea acestor taxe este de aproximativ 144 de lei şi este formată din:

  • 45 lei – taxele de registru;
  • 27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014;
  • 72 lei pentru fiecare sediu autorizat pe baza declaraţiei pe proprie răspundere (45 lei taxa de registru, la care se adaugă 27 lei reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014).

În plus, la suma amintită anterior se va adăuga tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a. Taxele pot fi achitate în numerar sau cu card bancar la casieriile registrului comerţului, precum şi cu mandat poştal, ordin de plată.

Conform aceleiași surse, cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege și dovezile privind plata taxelor și tarifelor legale trebuie îndosariate (în dosar cu șină) și numerotate, după care trebuie depuse de către solicitanți la registrul comerțului direct, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire sau prin mijloace electronice.

Cererea transmisă în formă electronică va avea încorporată, atașată sau logic asociatăsemnătura electronică extinsă.

În ceea ce privește soluționarea cererii, aceasta revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoanei sau persoanelor desemnate care poate/pot dispune administrarea și a altor acte doveditoare decât cele enumerate.

Registrul Comerţului oferă asistenţă celor interesaţi

Potrivit informaţiilor furnizate de instituţie, redactarea actelor, obţinerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de asistenţă din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.

Totuşi, există şi servicii care se acordă gratuit, acestea fiind:

  • îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;
  • îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;
  • redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege
  • Stiati ca?

    Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

    Infiintare firma – S.R.L.

    Preturi infiintare firme

    INFIINTARE FIRMA CONTACT

Modificari in firma, procedura:

Conform avocatnet.ro, pe parcursul activităţii şi existenţei unei societăţi, în actul constitutiv al acesteia pot interveni numeroase schimbări, iar toate modificările trebuie consemnate la Registrul Comerţului. Printre cele mai frecvente menţiuni pe care le fac firmele se numără modificarea obiectului de activitate, prelungirea valabilităţii sediului social, prelungirea duratei de funcţionare a companiilor sau majorarea capitalului social al entităţilor.

Pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), la secţiunea Menţiuni – persoane juridice, regăsim peste 20 de astfel de modificări ce pot apărea pe parcursul existenţei unei firme.

Totuşi, există câteva schimbări întâlnite frecvent, cum ar fi cele ce privesc obiectul de activitate al companiei, sediul social al acesteia, durata de funcţionare a firmei sau majorarea capitalului social. Pentru a înregistra aceste menţiuni la Registrul Comerţului, trebuie să urmaţi anumiţi paşi şi să completaţi o serie de documente, pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

Cum se modifică obiectul de activitate al unei firme

Potrivit actului normativ care guvernează activitatea firmelor din România, respectiv Legea societăţilor nr. 31/1990, o firmă poate avea un singur obiect principal de activitate, căruia îi corespunde un singur cod CAEN. În plus, acesta este declarat, obligatoriu, la constituire, fiind prevăzut în actul constitutiv sau statut şi înscris în certificatul de înregistrare.

Astfel, actul constitutiv al unei societăţi trebuie să cuprindă, printre altele, şi obiectul de activitate al acesteia, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale. În ceea ce priveşte numărul de obiecte secundare de activitate, legislaţia nu prevede vreo limitare în acest sens.

După ce domeniile de activitate sunt declarate, acestea pot fi modificate pe parcurs, iar în acest sens, trebuie îndeplinite o serie de formalități la Registrul Comerțului. Mai exact, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul ONRC, pentru înregistrarea mențiunilor privind modificarea obiectului de activitatea al unei firme (completare, extindere, reformulare, precizare domeniu și activitate principală, schimbarea domeniului și activității principale) trebuie depuse la ONRC o serie de documente.

În primul rând, contribuabilul trebuie să depună o cerere de înregistrare, în original, care poate fi descărcată de aici.

Acestei cereri de înregistrare i se adaugă și actul modificator al actului constitutiv, adică hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor sau decizia asociatului unic/CA/directoratului sau actul adițional la actul constitutiv respectiv, hotărârea membrilor grupului de interes economic sau grupului european de interes economic cu sediul în România, în original.

Totodată, trebuie depus și actul constitutiv actualizat, în una dintre următoarele forme:

  • înscris sub semnătură privată;
  • înscris sub semnătură privată atestat de avocat cu privire la identitatea semnatarilor, a conţinutului şi a datei actului;
  • înscris sub semnătură privată, certificat de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde firma are sediul social;
  • în formă autentică, în cazurile prevăzute de lege.

Conform ONRC, după fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comerțului actul modificator și textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul încheierii judecătorului-delegat, cu excepția situațiilor când înregistrarea va fi efectuată pe bază hotărârii definitive de excludere sau de retragere.

Dacă este cazul, Registrul Comerţului solicită şi:

  • declarația-tip pe propria răspundere (în original), semnată de asociați sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
    • persoana juridică nu desfășoară, la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activitățile declarate, o perioadă de maximum trei ani (model 3 – pct. 6, Notă de subsol ) – original;
    • persoană juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii pentru activitățile precizate în declarația-tip (model 3-original);
  • certificatul de înregistrare, în original – atunci când solicitaţi modificarea obiectului de activitate principal al firmei, urmând a primi un nou astfel de document;
  • avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
  • împuternicire specială (în formă autentică), avocațiala sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original).

Important! În declarația-tip se vor înscrie toate activitățile care se desfășoară la sediul social sau la sediul secundar, inclusiv cele care au fost autorizate.

În ceea ce priveşte costurile pentru modificarea obiectului de activitate al unei firme, acestea sunt, conform ONRC, de 144 de lei, reprezentând taxe de registru, la care se adaugă şi tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

De ce acte ai nevoie pentru prelungirea sediului social al unei firme

În momentul în care înfiinţează o societate, indiferent de forma sa de organizare, reprezentanţii entităţii trebuie să facă dovada că deţin un sediu social, care este menţionat expres în cuprinsul actului constitutiv al societăţii. Stabilirea sediului social se face pe baza unui document care atestă drepturile de folosinţă asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social, care poate fi contractul de vânzare-cumpărare ori contractul de donaţie în formă autentică, în cazul persoanelor care aleg să folosească drept sediu social un imobil pe care îl au în proprietate, sau contractul de închiriere, subînchiriere sau comodat, atunci când deţinătorul legal al unei clădiri dă în folosinţa societăţii un spaţiu definit (de exemplu, o cameră) sau întreg imobilul.

Atunci când dovada ce atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social îşi pierde valabilitatea, prin ajungere la termenul prevăzut în contract, reprezentanţii societăţii trebuie să înregistreze la ONRC prelungirea valabilăţii sediului social, prin depunerea unui dosar care trebuie să cuprindă următoarele documente:

  • cererea tip de depunere şi/sau menţionare acte;
  • actul adiţional de prelungire a duratei contractului iniţial prin care s-a stabilit sediul social (de cele mai multe ori, contract de comodat);
  • copie de pe actul de identitate a reprezentantului sau împuternicitului, unde este cazul;
  • copie a certificatului de înregistrare în Registrul Comerţului.

În ceea ce priveşte taxele pentru prelungirea valabilităţii sediului social, acestea nu depăşesc 200 de lei, iar ONRC va elibera documentele justificative, respectiv certificatul de înregistrare menţiuni şi rezoluţia de înregistrare a menţiunii, în termen de cel mult o săptămână de la momentul depunerii dosarului complet.

Atenţie! Chiar dacă Oficiul Registrului Comerţului permite depunerea documentaţiei necesare pentru prelungirea sediului social şi după expirarea termenului prevăzut în actul constitutiv, societatea care funcţionează cu un sediu social expirat se supune anumitor riscuri, inclusiv posibilitatea de a fi declarată inactivă, ca urmare a inexistenţei unui sediu social.

Prelungirea duratei de funcţionare a firmelor: Cum procedezi?

Aşa cum legislaţia în vigoare stabileşte, actul constitutiv al unei societăţi trebuie să includă şi durata de funcţionare a acesteia. Astfel, atunci când durata de funcţionare nu este stabilită pe o perioadă nelimitată, ci pe una determinată, este necesar ca, înainte de expirarea termenului prevăzut în actul constitutiv, reprezentanţii companiei să demareze procedura de prelungire a duratei de funcţionare.

Astfel, printr-o actualizare a actului constitutiv, perioada de existenţă a unei firme va fi prelungită, prin înregistrarea unei menţiuni în acest sens la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional (ORCT).

Concret, înregistrarea menţiunii privind prelungirea duratei de funcţionare a societăţilor se realizează în două etape, iar în prima dintre acestea, potrivit informaţiilor furnizate de ONRC, trebuie depuse următoarele documente:

  • cererea de depunere şi menţionare acte (original);
  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor/decizia asociatului unic (original);
  • împuternicire pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale, dacă este cazul;
  • dovezile privind plata taxelor, în cuantum de 72 de lei, la care se adaugă tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

După publicarea hotărârii AGA/deciziei asociatului unic în Monitorul Oficial, se trece la cea de-a doua etapă, în care solicitantul va depune o cerere de înregistrare, în original, alături de care va ataşa la dosar următoarele documente:

  • extrasul din Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care a fost publicată hotărârea de prelungire a duratei de funcţionare a persoanei juridice;
  • actul modificator al actului constitutiv privind prelungirea duratei de funcţionare a societăţii (original) – aici aveţi detalii despre ce trebuie să cuprindă hotărârea AGA/decizia asociatului unic;
  • actul constitutiv actualizat, în original;
  • împuternicire pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale, în original;
  • dovezile privind plata taxelor, în cuantum de 72 de lei, la care se adaugă tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Notă: În cazul în care în actele constitutive sau modificatoare s-a prevăzut clauza potrivit căreia durata societăţii prevăzută pentru o perioadă determinată se prelungeşte de drept cu aceeaşi perioadă, cererea de înregistrare va fi însoţită de confirmarea scrisă a asociaţilor privind prelungirea de drept a duratei.

Majorarea capitalului social al societăţilor

În conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, capitalul social al unei firme se poate reduce sau majora. În ce priveşte majorarea acestuia, reglementările în vigoare stabilesc două modalităţi prin care se poate mări capitalul social, respectiv prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură. Totodată, mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Potrivit art. 213 din actul normativ citat, majorarea capitalului social al unei societăţi prin ofertă publică de valori mobiliare şi/sau prin acordarea posibilităţii acţionarilor de a-şi tranzacţiona drepturile de preferinţă pe piaţa de capital este supusă prevederilor legislaţiei specifice pieţei de capital. Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală care a hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi pentru evaluarea acestor aporturi.

Revenind la documentele necesare pentru înregistrarea menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţilor, acestea sunt:

  • cererea de înregistrare – formular disponibil aici;
  • actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic/ Consiliului de administraţie/ directoratului sau actul adiţional la actul constitutiv (original) – detalii suplimentare suntaici;
  • dovada dreptului de proprietate al asociatului/acţionarului/membrului persoanei juridice asupra aportului în natură (copie certificată – detalii). În cazul în care aportul este constituit dintr-un imobil se ataşează şi extrasul de carte funciară în original;
  • raportul de evaluare întocmit de expertul desemnat de directorul OCRT şi/sau persoana sau persoanele desemnate (original);
  • dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social (copii) – detaliiaici;
  • actul constitutiv actualizat;
  • prospectul de emisiune având semnăturile a doi dintre administratori, respectiv a doi membri ai directoratului, în caz de subscripţie publică (în copie). În cazul societăţilor reglementate de legislaţia pieţei de capital prospectul de emisie va fi avizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (în formă autentică) – detalii;
  • dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale – 220 de lei, reprezentând taxele de registru, 132 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru + tariful de publicare în Monitorul Oficial.

În plus, în funcţie de situaţie, reprezentanţii ONRC pot solicita şi alte documente specifice, cum ar fi hotărârea adunării generale a acţionarilor prin care se limitează sau se ridică dreptul de preferinţă sau declaraţiile date pe proprie răspundere de către noii asociaţi care prin majorare au dobândit părţi sociale din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi.

Stiati ca?

Acum puteti infiinta o firma fara batai de cap si fara costuri exagerate cu ajutorul unui consultant? Daca doriti un consultant pentru infiintare firma, ne puteti apela la numarul 0724.113.188. Pentru mai multe informatii despre modalitatea de inmatriculare a unei societati va recomandam sa cititi si articolele:

Infiintare firma – S.R.L.

Preturi infiintare firme

INFIINTARE FIRMA CONTACT

Advertisement
Contact:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR .

Telefon: 0734.319.928
Program: Luni-Vineri: 8-20.
Tel: 0768.511.900

Flag Counter